ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 565/2024

Ședința publică din data de 1 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30.01.2023 pe rolul Tribunalului Ialomița – secția civilă, sub nr. x/2023, reclamantele Parohia Bordușani și Parohia Cegani au chemat în judecată pe pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Burdușani prin Primar, Consiliul Local al Comunei Bordușani și Guvernul României, solicitând:

2.1. Hotărârea Tribunalului Ialomița – secția civilă

Prin sentința civilă nr. 515 F din 15 mai 2023, Tribunalul Iolomița a admis excepția necomptenței sale materiale ridicată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că principala pretenție dedusă judecății constă în anularea parțială a Hotărârii de Guvern nr. 1353/2001, anexa nr. 16 în ceea ce privește poziția cimitir, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României nr. 205 bis, partea I, în data de 26.03.2022, prin care a fost atestată apartenența la domeniul public al Unității Administrativ Teritoriale Bordușani a cimitirelor Bordușani și Cegani.

A mai reținut că în speță se solicită și anularea (parțială) a unui act premergător și pregătitor emiterii Hotărârii de Guvern, respectiv Hotărârea Consiliului Local nr. 23/26.08.1999 adoptată de Consiliul Local al Comunei Bordușani. Or, petitul privind anularea actului premergător și pregătitor emiterii unei hotărâri de h’guvern nu poate constitui decât un petit accesoriu, în raport de petitul principal constând în anularea hotărârii de guvern.

Întrucât pârâtul Guvernul României este organ unic central, iar litigiul vizează, în principal, atribuțiile acestuia de organ administrativ ce emite hotărâri pentru organizarea executării legilor (art. 108 alin. (2) din Constituția României), competența de soluționare în primă instanță revine curții de apel – secția de contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 06.06.2023, sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1272 din 20 septembrie 2023, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomița – secția civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut, în esență, că HCL Bordușani nr. 23/26.08.1999 este actul principal atacat, emis de o autoritate locală din județul Ialomița, deci ipoteza art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 conduce la concluzia competenței materiale a Tribunalului, în speță, a Tribunalului Ialomița – secția civilă.

De altfel, criticile de nelegalitate extrinsecă cu care începe acțiunea sunt nerespectarea procedurii de emitere a HCL Bordușani nr. 23/26.08.1999, procedură prevăzută de H.G. nr. 548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunelor, orașelor, mnicipiilor și județelor.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că acțiunea reclamantelor vizează anularea parțială a Hotărârii Consiliului Local al localității Burdușani nr. 23/26.08.1999 privind însușirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Bordușani, precum și anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 1353/2001, pozițiile cimitirelor de la nr. 20, 21 și 22 din Anexa nr. 16 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Bordușani.

Hotărârea Consiliului Local Comuna Bordușani a fost adoptată cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, lege care reprezintă sediul materiei în ce privește regimul general al dreptului de proprietate publică aspect ce rezultă din prevederile art. 3 alin. (1) din lege.

Hotărârea de Guvern nr. 1353/2001 privind atestarea domeniului public al județului Ialomița, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Ialomița a fost adoptată în cadrul procedurii prevăzute de art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și a avut la bază o serie de hotărâri prin care autoritățile autonome locale din cadrul județului Ialomița au aprobat inventarele bunurilor din domeniul public al unităților administrativ teritoriale.

Înalta Curte constată că astfel de hotărâri au natura juridică a unor acte pregătitoare, care nu produc efecte prin ele însele și pot fi cenzurate de instanță odată cu Hotărârea de Guvern prin care se finalizează procedura de atestare a domeniului public.

Din conținutul dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 213/1998 rezultă în mod cert faptul că hotărârile autorităților administrative publice locale pregătesc adoptarea actului final – hotărâre de guvern – ale cărei efecte juridice vizează caracterul bunurilor enumerate în anexe, adică tocmai aparteneța lor la proprietaea publică a comunei, orașului sau județului, după caz.

În speță, așa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, chiar reclamantele au arătat că Hotărârea Consiliului Local stă la baza adoptării întocmirii Anexei nr. 16 poziția "cimitir" din Hotărârea de Guvern nr. 1351/2001.

Deci, actul ce face obiectul acțiunii îl reprezintă anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 1353/2001, în ceea ce privește cimitirele aflate la pozițiile nr. 20, 21 și 22 din Anexa nr. 16, publicată în M. Of. nr. 205 bis, partea I, din 26.03.2022, act ce are la bază H.C.L. al comunei Bordușani nr. 23/26.08.1999.

Prin urmare, actul care vatămă în mod direct interesul legitim al reclamantelor Parohia Bordușani și Parohia Cegani este actul final al Guvernului, care nu constituie prin el însuși un titlu de proprietate, ci are ca efect juridic delimitarea domeniului public de domeniul privat al unității administrativ teritoriale cu consecința stabilirii regimului juridic aplicabil bunurilor în cauză.

Pentru toate aceste considerente, în raportat de rangul central al autorității pârâte emitente a Hotărârii de Guvern (respectiv Guvernul României), potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel București.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantele Parohia Bordușani și Parohia Cegani, în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Bordușani-prin primar, Guvernul României și Consiliul Local al Comunei Bordușani, în favoarea Curții de Apel București.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 1 februarie 2024.