ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 494/2024

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11 mai 2022, pe rolul Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România - UNBR, Casa de Asigurări a Avocaților – CAA, Casa de Asigurări a Avocaților - CAA - Filiala București și Autoritatea de Supraveghere Financiară, a solicitat:

(i) să se constate că dreptul la pensie al avocaților în sistemul propriu reglementat de Legea nr. 72/2016 nu este un drept la pensie publică și că interesul ocrotit de acest sistem de asigurare nu este un interes public, ci este un drept la pensie privat și un interes privat;

(ii) obligarea pârâtei ASF la exercitarea atribuțiilor de autorizare, reglementare, supraveghere și control prevăzute de art. 2 lit. c) din O.U.G. nr. 93/2012 pentru sistemul de pensii private, cu privire la fondul propriu de pensii al avocaților ca fond de pensii ocupaționale;

(iii) obligarea pârâtei C.A.A. - Filiala București, în solidar cu C.A.A. București și UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlul de contribuții lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, actualizate la data plății, cu dobânzile legale aferente.

1.2. La data de 25 iulie 2022, reclamanta A. a depus cerere modificatoare, prin care și-a modificat acțiunea în sensul că:

a) primul capăt de cerere va avea următorul conținut: "să se constate nulitatea absolută a persoanei juridice Casa de Asigurări a Avocaților și a persoanei juridice Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala București";

b) se adaugă capătul de cerere nr. x, cu următorul conținut: "să se constate desființarea de drept a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaților".

2.1. Prin sentința civilă nr. 6218 din 10 octombrie 2022, Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția contencios administrativ și fiscal.

În motivarea acestei soluții, Tribunalul București a reținut că, prin primul capăt al acțiunii modificate, reclamanta a solicitat constatarea nulității persoanelor juridice Casa de Asigurări a Avocaților și Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala București, pârâte asimilate autorităților publice. Cum pârâta Casa de Asigurări a Avocaților este autoritate publică centrală, Tribunalul a constatat că sunt incidente prevederile art. 1 alin. (1) raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revenind Curții de Apel București, iar pentru cererea vizând constatarea nulității Filialei București a Casei se Asigurări a Avocaților, operează prorogarea de competență în favoarea curții de apel, în baza art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

În ceea ce privește petitele 2-4 din cerere, Tribunalul a apreciat că au caracter accesoriu față de capătul principal de cerere, urmând a fi soluționate de instanța competentă în soluționarea acestui petit, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1167 din 27 iunie 2023, Curtea de Apel București – secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe cu privire la capetele 3 și 4 din cerere, a declinat competența de soluționare a acestor cerere în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Totodată, prima instanță a disjuns capetele 1 și 2 de cerere, urmând a forma un nou dosar, pentru care a stabilit termen de judecată.

Motivând hotărârea de declinare, curtea de apel a reținut că cererile ce fac obiectul capetelor 3 și 4 ale acțiunii, având ca obiect obligarea pârâtei C.A.A.- Filiala București, în solidar cu C.A.A. București și UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlu de contribuții lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, precum și desființarea de drept a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaților, pun în discuție probleme care intră în categoria celor pentru care este incidentă jurisdicția instanțelor de asigurări sociale.

Totodată, a apreciat că petitele 3 și 4 din cerere se întemeiază pe cauze juridice proprii și nu decurg din primele două capete de cerere, chiar reclamanta precizând că toate cererile au natura juridică a unor capete principale, iar împrejurarea că toate petitele se întemeiază pe prevederile Legii nr. 72/2006 nu atrage prorogarea de competență conform art. 99 alin. (2) C. proc. civ.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalului București – secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prezentul conflict negativ de competență privește doar competența de soluționare a petitelor 3 și 4 din cererea reclamantei A., astfel cum a fost modificată. Pentru capetele 1 și 2 din cerere, Curtea de Apel București a constatat că este competentă să soluționeze aceste pretenții, sens în care, prin hotărârea de declinare a competenței și de constatare a conflictului negativ în privința capetelor 3 și 4 din cerere, a dispus și disjungerea primelor două petite și formarea unui nou dosar, în care s-a acordat termen de judecată.

În concluzie, în dosarul nr. x/2022, obiectul cererii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România - UNBR, Casa de Asigurări a Avocaților – CAA, Casa de Asigurări a Avocaților - CAA - Filiala București și Autoritatea de Supraveghere Financiară, privește următoarele pretenții:

- obligarea pârâtei C.A.A.- Filiala București, în solidar cu C.A.A. București și UNBR, la restituirea sumelor plătite nelegal începând cu luna martie 2021 cu titlul de contribuții lunare obligatorii de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii reglementat de Legea nr. 72/2016, actualizate la data plății, cu dobânzile legale aferente;

- să se constate desființarea de drept a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale a reclamantei la sistemul de pensii al avocaților.

Problema care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe a privit interpretarea diferită a caracterului accesoriu sau principal al petitelor 3 și 4 din cererea modificată. Tribunalul București a considerat că aceste capete de cerere depind de soluționarea petitului principal referitor la constatarea nulității persoanelor juridice Casa de Asigurări a Avocaților și Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala București, astfel că sunt date în competența de soluționare a instanței învestite cu soluționarea acestui petit, pe când Curtea de Apel București a apreciat că aceste petite au caracter principal, de sine stătător, în raport de cauza juridică diferită pe care se întemeiază și de precizările reclamantei. Această din urmă instanță a stabilit în mod corect competența de soluționare a cauzei, pentru argumentele ce se succedă.

Înalta Curte reține că, prin precizările depuse la dosar la data de 1 martie 2023, la solicitarea Curții de Apel București, reclamanta a învederat în mod expres că toate capetele de cerere au caracter principal și se bazează pe un titlu comun, respectiv Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, care constituie temei de drept distinct pentru fiecare dintre ele, indicând textele din lege incidente în cazul fiecăruia din cele patru capete de cerere. A mai arătat reclamanta că fiecare capăt de cerere are autonomie procesuală, putând fi promovat distinct în justiție și că soluția niciunuia nu este dependentă de soluția ce s-ar da altuia, neexistând raport de accesorialitate.

Așadar, Înalta Curte constată că însăși reclamanta a indicat că înțelege să formuleze o acțiune cu patru capete de cerere, care ar putea, fiecare, să facă obiectul unui proces distinct, neexistând raportul de accesorialitate reținut de Tribunalul București în privința petitelor 3 și 4.

Aceste precizări se corelează cu împrejurarea că petitele în discuție au fost întemeiate în drept pe texte de lege diferite și anume dispozițiile art. 2 lit. e), art. 9 alin. (1) lit. a) și alin. (3), art. 19 alin. (3), art. 35 alin. (4) și art. 6 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 (capătul al treilea al cererii), respectiv Regulamentul creanțelor contributive – Anexa nr. 3 la Hotărârea Consiliului UNBR nr. 209/18.02.2017 (al patrulea capăt al cererii). Prin urmare, chiar în lipsa precizării reclamantei, Înalta Curte constată că petitele 3 și 4 ale cererii modificate se întemeiază pe cauze juridice proprii, reclamanta urmărind, în esență, înlăturarea din sarcina sa a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale la sistemul de pensii al avocaților și restituirea sumelor plătite cu acest titlu începând cu luna martie 2021, independent de soluția ce se va da primelor două petite ale cererii.

Fiind contestată obligația legală de contribuție la sistemul de pensii al avocaților, litigiul se supune jurisdicției asigurărilor sociale. Potrivit art. 122 din Legea nr. 72/2006, jurisdicția sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților se realizează prin tribunale și curți de apel, iar în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (1) din același act normativ, tribunalele soluționează, în primă instanță, litigiile privind pensiile și drepturile de asigurări sociale ale avocaților.

Pentru aceste considerente și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Supraveghere Financiară, Casa de Asigurări a Avocaților, Casa de Asigurări a Avocaților - Filiala București și Uniunea Națională a Barourilor din România, în favoarea Tribunalului București – secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.