ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.09.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1766/2023

HOTĂRÂRE
26.09.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1766/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 26 septembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20.09.2022 pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2022 A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT. au chemat în judecată pe pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 222/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu data de 01 ianuarie 2022, venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de asigurări sociale se stabilește la cuantumul de 3066 RON; anularea Hotărârii nr. 227/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit majorarea cotei individuale de contribuție obligatorie la 14%, urmând ca pentru anul 2022 cota de contribuție să fie de 12%, în anul 2023 cota să fie de 13%, iar în anul 2024 cota de contribuție să fie de 14% din venitul brut lunar realizat din profesie; anularea Hotărârii nr. 228/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu 01.01.2022, pentru anul 2022, cota de contribuție individuală obligatorie să fie de 12% din venitul brut lunar realizat din profesie.

Prin sentința civilă nr. 345/2023 din 23 februarie 20231, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetentei materiale și a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

În fundamentarea acestei sentințe s-au reținut următoarele:

Pe calea prezentului demers judiciar, reclamanții solicită anularea Hotărârii nr. 222/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu data de 01 ianuarie 2022, venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de asigurări sociale se stabilește la cuantumul de 3066 RON; anularea Hotărârii nr. 227/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit majorarea cotei individuale de contribuție obligatorie la 14%, urmând ca pentru anul 2022 cota de contribuție să fie de 12%, în anul 2023 cota să fie de 13%, iar în anul 2024 cota de contribuție să fie de 14% din venitul brut lunar realizat din profesie; anularea Hotărârii nr. 228/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu 01.01.2022, pentru anul 2022, cota de contribuție individuală obligatorie să fie de 12% din venitul brut lunar realizat din profesie.

Instanța a constatat că litigiul promovat nu este unul în contencios administrativ, ci un litigiu de muncă, instanța competentă din punct de vedere material fiind așadar tribunalul.

Instanța a subliniat că simpla chemare în judecată a unei autorități publice nu conduce la calificarea automată a litigiului ca fiind unul de contencios administrativ, fiind obligatoriu ca raportul de drept substanțial dedus judecății să fie unul de drept administrativ, astfel cum rezultă explicit din definiția cuprinsă la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004. Or, în cauză, nu s-a dedus judecății un raport juridic de drept administrativ, ci unul de dreptul muncii.

Litigiul de față este unul de asigurări sociale, întrucât reclamanții au supus controlului instanței de judecată hotărârile UNBR prin care s-a stabilit venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de asigurări sociale și majorarea cotei individuale de contribuție obligatorie.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 152 din Legea nr. 263/2010 potrivit cărora "jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel" și prevederile art. 95 din C. proc. civ., instanța a opinat că litigiul trebuie soluționat în primă instanță de tribunal, în complet specializat de asigurări sociale.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub același număr de dosar, care prin încheierea din 12 iunie 2023, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 23 iunie 2023, a admis excepția necompetenței instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei in favoarea secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București; totodată, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că prin acțiunea formulată de către reclamanți, aceștia solicită anularea Hotararii Consiliului UNBR nr. 222, 227 si 228 din data de 10-11 decembrie 2021, prin care se contestă cota de contribuție obligatorie prevăzută de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 72/2016, care in atare situație sunt acte administrative cu caracter normativ emise de o autoritate publica centrală, în cazul de față Uniunea Națională a Barourilor din Romania, in sensul art. 2 alin. (1) lit. b) si c din legea nr. 554/2004, nefiind vorba despre o contestare a deciziei de pensie stabilita de către pârâta față de un avocat ca sa fie de competența materială a primei instanței in favoarea secției de conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul tribunalului.

In atare situație, competența materială de a soluționa cauza pe fond, revine secției de contencios administrativ si fiscal din cadrul curților de apel, deoarece actele emise de pârâtă în acest sens au caracter administrativ și sunt emise de autoritate publica centrală.

Față de aceste considerente, instanța a admis excepția de necompetență materială invocată de către pârâte și a declinat competenta de soluționare a cauzei la Curtea de Apel București, ca instanță competentă material să soluționeze cauza pe fond.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de solicitarea reclamanților privind anularea Hotărârii nr. 222/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu data de 01 ianuarie 2022, venitul de referință utilizat la stabilirea tuturor prestațiilor de asigurări sociale se stabilește la cuantumul de 3066 RON; anularea Hotărârii nr. 227/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit majorarea cotei individuale de contribuție obligatorie la 14%, urmând ca pentru anul 2022 cota de contribuție să fie de 12%, în anul 2023 cota să fie de 13%, iar în anul 2024 cota de contribuție să fie de 14% din venitul brut lunar realizat din profesie; anularea Hotărârii nr. 228/10-11 decembrie 2021 a Consiliului UNBR prin care s-a stabilit că începând cu 01.01.2022, pentru anul 2022, cota de contribuție individuală obligatorie să fie de 12% din venitul brut lunar realizat din profesie.

Așadar, reclamanții pun în discuție anularea Hotararilor Consiliului UNBR nr. 222, 227 si 228 din data de 10-11 decembrie 2021, prin care se contestă cota de contribuție obligatorie prevăzută de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 72/2016.

Înalta Curte constată că în situația de față hotărârile a căror anulare se solicită sunt acte administrative cu caracter normativ emise de o autoritate publica centrală, respectiv Uniunea Națională a Barourilor din Romania, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) si c) din Legea nr. 554/2004, nefiind vorba despre o contestare a deciziei de pensie stabilită de către pârâtă față de un avocat, pentru a fi competentă, în primă instanță, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul tribunalului.

Având în vedere finalitatea demersului judiciar, faptul că se solicită anularea unor acte administrative cu caracter normativ, precum și împrejurarea că se contestă cota de contribuție obligatorie prevăzută de art. 20 alin. (2) din Legea nr. 72/2016, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății are natura unui litigiu de contencios administrativ.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Conform art. 1 din același act normativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În raport cu aceste considerente și având în vedere că se solicită anularea unor acte administrative cu caracter normativ emise de o autoritate publica centrală, respectiv Uniunea Națională a Barourilor din Romania, competența materială revine secției de contencios administrativ a curții de apel.

Așa fiind, în raport de prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-04-07
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 846/2022
Ședința publică din data de 07 aprilie 2022 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a
ÎCCJ 2021-02-10
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 294/2021
Ședința publică din data de 10 februarie 2021 Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 14.04.201
ÎCCJ 2021-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 726/2021
Ședința publică din data de 24 martie 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cl
ÎCCJ 2023-05-30
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1414/2023
Ședința publică din data de 30 mai 2023 Asupra recursului, din examinarea actelor din dosar, constată următoarele: 1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a VI-a civilă la data de 17 decembrie 2014, reclamanții A.
ÎCCJ 2023-12-13
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6018/2023
Ședința publică din data de 13 decembrie 2023 Asupra contestației privind tergiversarea procesului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: La data de 04.05.2022, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a
Sursă