ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2127/2023

Ședința publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 21.07.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța, emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună:

1) obligarea pârâților, fără somație și fără trecerea unui termen, în vederea respectării dreptului său la viață, la:

- în principal, asigurarea hranei intravenoase zilnice, conform recomandărilor medicilor de specialitate, începând cu data formulării cererii și până la soluționarea definitivă a acțiunii de drept comun, înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, prin care a solicitat obligarea pârâților să-i asigure/deconteze în regim de 100 % (fără contribuție personală) hrana intravenoasă pe parcursul întregii vieți;

- în subsidiar, prin decontarea gratuită în regim de decontare 100% (fără contribuție personală) a hranei intravenoase zilnice ce îi este necesară, conform recomandărilor medicale, începând cu data formulării cererii și până la soluționarea definitivă a aceleiași acțiuni de drept comun înregistrate pe rolul Curții de Apel Constanța;

2) obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

Prin sentința nr. 183 din 22 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa de Asigurări de Sănătate Constanța; a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța și a obligat pârâții să asigure reclamantului hrana intravenoasă zilnică, conform recomandărilor medicilor de specialitate sau, în subsidiar, să deconteze în regim de compensare 100% hrana intravenoasă zilnică a acestuia, începând cu 21.07.2022 și până la data soluționării definitive a dosarului nr. x/2022

Împotriva sentinței nr. 183 din 22 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, au exercitat recurs pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererile de recurs formulate. Au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17.11.2022, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.

În motivare a susținut, în contextul expunerii pe larg a circumstanțelor factuale ale cauzei, că soluția pronunțată de prima instanță respectă cerințele legii aplicabile, iar criticile recurenților sunt nefondate, în speță fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială.

La data de 13.02.2023, reprezentantul convențional al intimatului-reclamant a transmis instanței, prin mail, o adresă prin care a comunicat că la data de 19.01.2023 a intervenit decesul părții, conform certificatului de deces anexat, și a solicitat a se proceda în consecință. Adresa menționată a fost comunicată recurenților-pârâți și intimatei-pârâte, care nu au depus puncte de vedere.

La termenul de dezbateri din 27 aprilie 2023, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recurenților-pârâți în susținerea cererilor de recurs formulate și a reținut cauza spre soluționare pe excepția invocată.

După dezbateri au fost înaintate la dosar, prin mail, precizări formulate de recurentul-pârât Ministerul Sănătății prin care a expus considerente referitoare la interes în accepțiunea prevederilor art. 33 C. proc. civ. și a concluzionat, raportat la calitatea de asigurat a intimatului-reclamant și de pretențiile deduse judecății, că orice cerere de introducere în cauză a moștenitorilor este lipsită de interes, dar și inadmisibilă.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recurenților-pârâți în susținerea cererilor de recurs formulate, excepție invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, cu consecința respingerii recursurilor ca lipsite de interes pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În speță, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. vizează obligarea pârâților Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța, fără somație și fără trecerea unui termen, în vederea respectării dreptului său la viață, în principal la asigurarea hranei intravenoase zilnice, conform recomandărilor medicilor de specialitate, începând cu data formulării cererii și până la soluționarea definitivă a acțiunii de drept comun, înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, prin care a solicitat obligarea pârâților să-i asigure/deconteze în regim de 100 % (fără contribuție personală) hrana intravenoasă pe parcursul întregii vieți; iar în subsidiar, prin decontarea gratuită în regim de decontare 100% (fără contribuție personală) a hranei intravenoase zilnice ce îi este necesară, conform recomandărilor medicale, începând cu data formulării cererii și până la soluționarea definitivă a aceleiași acțiuni de drept comun.

Conform prevederilor art. 997 din C. proc. civ.: "(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt."

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale este caracterizată de urgență și are un caracter provizoriu, fiind limitată sub aspect temporal, în sensul că poate fi dispusă numai până la data soluționării definitive a dosarului ce vizează fondul cauzei.

Având în vedere obiectul concret al pretențiilor ce au fost deduse judecății pe calea cererii de ordonanță președințială, procedură ce prezintă un caracter sumar, cu efecte limitate în timp până la soluționarea pe fond a acțiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2022, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursurilor vor fi avute în vedere soluția pronunțată de prima instanță și eventuale modificări survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate.

Așa cum s-a consemnat în considerentele expuse la pct. I.2 al acestei decizii, prima instanță a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant și a obligat pârâții să-i asigure hrana intravenoasă zilnică, conform recomandărilor medicilor de specialitate sau, în subsidiar, să deconteze în regim de compensare 100% hrana intravenoasă zilnică a acestuia, începând cu data de 21.07.2022 și până la data soluționării definitive a dosarului nr. x/2022

La data de 13 februarie 2023, reprezentantul convențional al intimatului-reclamant a transmis, prin mail, o adresă prin care a comunicat faptul că la data de 19.01.2023 a intervenit decesul părții, conform certificatului de deces anexat, și a solicitat instanței să procedeze în consecință. Față de acest aspect recurentul-pârât Ministerul Sănătății a exprimat un punct de vedere prin precizările depuse la dosar după închiderea dezbaterilor, arătând că, raportat la calitatea de asigurat a intimatului-reclamant și de pretențiile deduse judecății, orice cerere de introducere în cauză a moștenitorilor este lipsită de interes, dar și inadmisibilă.

În speță, Înalta Curte a apreciat că se pune problema subzistenței interesului în susținerea cererilor de recurs formulate în cauză, sens în care a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recursurilor exercitate de pârâți, în condițiile în care obligația stabilită pe calea ordonanței președințiale era strict legată de persoana reclamantului decedat.

Or, potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Se impune a se reține sub acest aspect și articolul 29 din C. proc. civ., potrivit căruia acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, în materia contenciosului administrativ acest lucru presupunând dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii actului.

Întrucât prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, este necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.

În acest context, ținând cont de faptul că pe parcursul procesului, ulterior pronunțării soluției de admitere a cererii de ordonanță președințială de către instanța de fond și învestirii instanței de recurs cu căile de atac promovate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a intervenit decesul intimatului-reclamant A., Înalta Curte reține, față de obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, că interesul procesual în susținerea recursurilor pârâților nu mai este actual. În condițiile în care obligația de asigurare a hranei intravenoase, stabilită de prima instanță, a avut caracter executoriu, a vizat strict persoana reclamantului și nu se poate transmite moștenitorilor, o eventuală soluționare favorabilă a demersului părților ar fi lipsită de folosul practic ce caracterizează interesul pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu un asemenea demers judiciar.

În consecință, cum interesul de a acționa al pârâților trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același Cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din cererile de recurs.

Pentru considerentele arătate la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din același act normativ, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, și va respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 183 din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes, menținând astfel sentința de fond atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 183 din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.