ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1850/2024

Ședința publică din data de 29 martie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, contestatorii A., prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G., precum și B., D., C., F., G. și E., în calitate de membri A., au formulat contestație împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România, în Parlamentul European, și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024.

În motivarea contestației, s-a susținut, în esență, că nelegalitatea deciziei de admitere a Protocolului de constituire a alianței electorale dintre H. și A., reprezentat prin domnul I., înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, derivă din faptul că protocolul a fost adoptat/emis fără verificarea situației juridice a conducerii formațiunii politice A..

Contestatorii au învederat că protocolul anterior menționat a fost semnat nelegal de către domnul I., cu încălcarea art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., ce indică, în mod imperativ, necesitatea exercitării atribuției de aprobare a participării partidului la alianțele electorale, de către Comitetul National de Conducere al Partidului (A.), respectiv de către C.N.C., forul deliberativ al partidului.

Mai mult decât atât, contestatorii au subliniat că Alianța Electorală "H." nu a fost negociată de către Biroul Național de Conducere al Partidului, forul executiv care, potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) lit. v) din statutul A., negociază alianțele cu alte formațiuni politice.

Au arătat contestatorii că aprobarea Comitetului Național de Conducere al Alianței Electorale nu a existat, acesta nefiind nici măcar convocat în condițiile statutului, organizațiile din partid neavând cunoștință despre această alianță sau despre semnarea protocolului, atât semnarea protocolului cât și participarea la alegeri în cadrul unei alianțe electorale, nefiind supusă aprobării forurilor competente în acest sens.

În continuare, printr-o serie de argumente, contestatorii au evocat nelegalitatea semnării atât a protocolului înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât și a alianței electorale "H." de către domnul I., câtă vreme acesta nu ar mai avea calitatea de președinte al partidului de 4 ani, respectiv din anul 2020, când a candidat la alegerile generale din 2020, pe listele altui partid politic, respectiv, pe listele J.. În susținerea acestui argument contestatorii au furnizat o succintă prezentare a demersurilor întreprinse în vederea schimbării conducerii partidului și a contextelor litigioase generate de acestea.

Având în vedere că, la dezbaterea contestației, pârâtul A.- prin I. a invocat excepțiile lipsei calității de reprezentant în privința reclamanților: A. prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G., precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B., D., C., F., G. și E., iar reclamanții, prin apărătorii aleși, au invocat excepția lipsei calității de reprezentant a numitului I. pentru pârâtul A., Înalta Curte, în baza art. 248 din C. proc. civ., va analiza cu prioritate excepțiile antereferite, cu precizarea că aspectul privind reprezentarea A. prin B. ori prin I. antamează, așa cum s-a arătat mai sus, și o critică de nelegalitate a deciziei contestate.

2.1. Cu privire la excepțiile lipsei calității de reprezentanți a numiților B. (invocată de pârâți), respectiv I. (invocată de reclamanți), pentru A., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 49 alin. (1) și (2) din legea partidelor politice nr. 14/2003: "(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidență a partidelor politice din România. (2) Instituția cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul București".

Înalta Curte consideră însă că, deși Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidență a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situația juridică a partidelor, în privința mențiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 14/2003, nu este exclus ca, într-un litigiu precum cel de față, părțile interesate să facă dovada că mențiunile înscrise nu corespund situației juridice reale.

Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curți (cât și al procedurii administrative desfășurate în fața Biroului Electoral Central) nu îl reprezintă tranșarea disputelor litigioase ale părților cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcția de președinte al A., aceste aspecte fiind în competența de soluționare a Tribunalului București, conform Legii nr. 14/2003.

Astfel, Înalta Curte, în prezenta analiză circumscrisă limitelor antereferite, constată că, prin sentința nr. 89/DEC/22.11.2023 a Tribunalului București, secția a III-a civilă (în respectiva cauză, A., prin președinte B., a solicitat să se ia act de modificarea componenței Biroului Național de Conducere al A., conform Congresului Extraordinar al partidului din 13.03.2021 ce a avut loc la Brașov și să se dispună înregistrarea acestuia în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului București), hotărâre care se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie conform art. 430 alin. (4) C. proc. civ. (apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București) s-a statuat că:, ...se observă că un membru ales al BNC la acel congres a fost persoana care se pretinde ca reprezentant al petentei. Or, potrivit înscrisului depus odată cu cererea de intervenție, la data de 12.12.2020, prin hotărârea nr. 10 a fost decisă excluderea din partid a domnului B.. Așadar, la data numirii sale în calitate de președinte al partidului și de membru al Biroului Național de Conducere, acesta nu mai deținea calitatea de membru al partidului. În condițiile în care această hotărâre din 12.12.2020 există și efectele ei nu au fost suspendate sau hotărârea nu a fost anulată, efectele ei nu pot fi negate, în lipsa unor dispoziții legale sau statutare în acest sens.

Așadar, nici voința sa în luarea deciziilor nu poate exprima un vot valabil și nici desemnarea sa în vreo funcție de conducere a partidului nu poate fi acceptată ca fiind validă, în lipsa calității sale de membru al partidului, împrejurare care de asemenea, atrage nevalabilitatea deciziei congresului .

Deși, aparent, această problematică vizează calitatea de reprezentat în formularea cererii de față, cum a susținut intervenientul, fiind o chestiune care implică o analiză a condițiilor de modificare a statutului și de verificare a validității hotărârii din 13.03.2021, reprezintă, în realitate, o chestiune de fond, așa cum s-a stabilit la termenul din data de 28.09.2023. Tribunalul reține că propunerile acestuia sub forma moțiunii nu puteau fi avute în vedere în luarea deciziilor, domnul B. nu putea participa la luarea deciziilor, cum s-a întâmplat și nu putea fi desemnat președinte al partidului sau membru în Biroul Național de Conducere."

Or, aceste statuări din considerentele unei hotărâri judecătorești care, așa cum s-a arătat, conform art. 430 alin. (2) și (4) din C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, coroborate cu faptul că, în Registrul Partidelor Politice, în calitate de președinte figurează numitul I., iar, potrivit art. 5 alin. (2) din Statutul A., în relațiile cu autoritățile publice și terții, partidul este reprezentat de președintele partidului", sunt de natură a conduce la concluzia că, în prezent, calitatea de reprezentant, inclusiv în fața instanței judecătorești, al A. aparține numitului I., în calitate de președinte.

Înalta Curte, față de limitele verificării în prezentul cadru procesual, consideră nerelevante susținerile reclamanților cum că, prin candidatura la funcția de deputat a numitului I., în anul 2020, pe listele unui alt partid, acesta și-a pierdut inclusiv calitatea de membru A. (ceea ce ar fi fost constatat și prin procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, ședința CNC al A., în Mun Reșița, jud. Caraș-Severin"), în condițiile în care această situație de fapt a candidaturii din anul 2020, reluată în procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021, este anterioară situației de fapt constatate în considerentele sentinței nr. 89/DEC/22.11.2023 a Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Față de aceste statuări, Înalta Curte va admite excepția lipsei calității de reprezentant în privința reclamantului A. prin B., și, în consecință, în baza art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., prin B..

Pentru aceleași considerente, se va respinge excepția lipsei calității de reprezentant al pârâtului A. invocată în privința numitului I..

2.2. Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant în privința reclamanților: A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G., Înalta Curte constată următoarele:

Cu ocazia dezbaterii contestației, apărătorii reclamanților au susținut că înțeleg să facă dovada reprezentării organizațiilor județene a A., reclamante în prezenta cauză, prin persoanele fizice enumerate mai sus, cu procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, ședința CNC al A., în Mun Reșița, jud. Caraș-Severin".

Or, potrivit art. 24 alin. (4) din statutul A., organizațiile partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind asigurată conform art. 5", iar art. 5 din același statut statuează că, în relațiile cu autoritățile publice și cu terții, partidul este reprezentat de președintele partidului, iar, la nivelul structurilor organizatorice, de președinții de organizații, în limitele competențelor prevăzute de statut și de regulamentele interne", iar, potrivit art. 151 alin. (3) din C. proc. civ., reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale"

Astfel, fără a nega calitatea potențială a organizațiilor județene ale partidului, de a a fi parte în litigii pe rolul instanțelor judecătorești, Înalta Curte constată că, pentru a face dovada calității de reprezentanți ai organizațiilor județene în fața instanței judecătorești, persoanele fizice care au pretins această calitate ar fi trebuit să exhibe împuterniciri din partea acestor organizații, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză. Faptul că numiții D., C., F., G. și E. au semnat procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, ședința CNC al A., în Mun Reșița, jud. Caraș-Severin", nu este de natură a substitui obligația acestora de a dovedi, în prezentul litigiu, calitatea de reprezentanți ai organizațiilor județene menționate în petitul cererii de chemare în judecată, mai ales în condițiile în care pârâtul A. reprezentat de numitul I. a susținut inclusiv că respectivele organizații județene nu mai sunt în ființă (aspect care, însă, nu face obiectul verificării în prezentul litigiu).

În aceste condiții, Înalta Curte va admite și excepția lipsei calității de reprezentant în privința reclamanților: A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G., și, pe cale de consecință, în baza art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., va anula cererea formulată de reclamanții menționați, pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

2.3. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B., D., C., F., G. și E., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 36 din C. proc. civ.:, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății". Or, ceea ce, în prezentul litigiu, este de natură să confere calitate procesuală activă reclamanților persoane fizice, rezidă în calitatea acestora de membri ai A., întrucât, în această calitate se pot pretinde "beneficiari" ai actului contestat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 2/17.09.2022 a Comitetului Național de Conducere, invocată de către pârâtul A.- prin numitul I., prin care se tinde a dovedi că persoanele fizice antereferite nu au calitatea de membri ai A., nu este opozabilă reclamanților, fiind, astfel, lipsită de efecte juridice, în condițiile în care, cu privire la actul, cu natură juridică" amintit (Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 530/2013, a constatat că hotărârea privind excluderea din partid reprezintă un, act cu natură juridică" și nu o, hotărâre cu caracter de act politic"), pe care pârâtul își întemeiază susținerile, nu s-a făcut dovada comunicării către destinatari (printre aceștia figurând și reclamanții de mai sus) astfel că aceștia nu au avut posibilitatea să îl conteste. Or, atâta timp cât, prin depunerea în instanță a Hotărârii nr. 2/17.09.2022 a Comitetului Național de Conducere- A., s-a dorit a se dovedi că reclamanții B., D., C., F., G. și E., nu mai au calitatea de membri de partid, iar instanța constată că hotărârea menționată, în raport cu aceștia, este lipsită de efecte juridice, dintr-o interpretare logică, rezultă că reclamanții nu au pierdut calitatea de membri A., ceea ce justifică calitatea procesuală a acestora în prezentul litigiu.

Pe cale de consecință, Înalta Curte va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B., D., C., F., G. și E..

2.4. Cu privire la fondul contestației

Examinând contestația formulată de contestatorii B., D., C., F., G. și E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, Înalta Curte constată că este nefondată, urmând a fi respinsă în consecință.

În esență, reclamanții au susținut că Decizia nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România, în Parlamentul European, și pentru alegerea autorităților administrației publice locale din anul 2024, este nelegală pretinzând că: a) protocolul anterior menționat a fost semnat nelegal de către domnul I., cu încălcarea art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., care prevede, în mod imperativ, necesitatea exercitării atribuției de aprobare a participării partidului la alianțele electorale, de către Comitetul National de Conducere al Partidului (A.), respectiv cu încălcarea dispozițiilor art. 46 alin. (1) lit. v) din statut, întrucât Alianța Electorală "H." nu a fost negociată de către Biroul Național de Conducere al Partidului; b) contestatorii au evocat nelegalitatea semnării atât a protocolului înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât și a alianței electorale "H." de către domnul I., câtă vreme acesta nu ar mai avea calitatea de președinte al partidului de 4 ani, respectiv din anul 2020, când a candidat la alegerile generale din 2020, pe listele altui partid politic, respectiv, pe listele J..

Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 33/2007, partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

Dacă prin dispozițiile art. 7 alin. (2) din legea anterior amintită se prevede că protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia, Înalta Curte subliniază faptul că prin dispozițiile art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, se prevede că protocolul de constituire a alianței electorale se depune la biroul electoral competent în termen de 10 zile de la data constituirii acestuia.

De asemenea, prin dispozițiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, se arată că Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

Înalta Curte constată că în ședința din 20.03.2024 Biroul Electoral Central a analizat protocolul de constituire a Alianței electorale dintre H. și A. cu denumirea H., formată de H., reprezentat prin doamna K. și de A., reprezentat prin domnul I., protocol înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024.

Biroul Electoral Central a constatat că protocolul de constituire a alianței electorale "H.", întocmit și depus cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/2007 republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024, este asumat de două partide înscrise în Registrul partidelor politice la pozițiile nr. 310 și nr. 4, unde sunt menționați în calitate de președinți semnatarii protocolului, astfel că prin decizia nr. 2/D/20.03.2024 a admis protocolul de constituire a alianței electorale "H.," decizie ce a fost publicată pe pagina de internet a Biroului Electoral Central la data de 20.03.2024.

Cu privire la criticile conform cărora decizia contestată ar fi nelegală întrucât protocolul înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât și alianța electorală "H.", poartă semnătura numitului I. cu privire la care se pretinde că nu mai are calitatea de președinte al A., Înalta Curte constată că statuările de la pct. 2.1 din considerentele de mai sus sunt de natură a dovedi că aceste critici sunt nefondate, în mod legal Biroul Electoral Central dispunând înregistrarea alianței electorale la solicitarea numitului I., în calitate de președinte al A.

Cu privire la criticile conform cărora decizia contestată ar fi nelegală întrucât protocolul de constituire al alianței electorale "H.", încalcă prevederile art. 45 alin. (1) lit. i) și ale art. 46 alin. (1) lit. v) din Statutul A., Înalta Curte le constată, de asemenea, nefondate.

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. v), Biroul Național de Conducere negociază alianțe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formațiuni politice", iar, potrivit art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., Comitetul Național de Conducere aprobă participarea partidului în alianțe electorale, parlamentare sau guvernamentale".

Referitor la pretinsa nererespectare a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., Înalta Curte, constată că pârâtul A., prin reprezentant I., a dovedit că, prin Hotărârea nr. 4/17.02.2024, Comitetul național de Conducere- CNC, al A., a aprobat, constituirea unei alianțe electorale între A. și H., sub denumirea de H., în vederea participării la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024". Or, față de faptul că numitul I. are, la această dată, calitatea de reprezentant al A., coroborat cu faptul că Hotărârea nr. 4/17.02.2024 reprezintă un act în ființă, cu privire la care nu s-a făcut dovada anulării/revocării, Înalta Curte, față de limitele sesizării, constată că, la constituirea alianței electorale în cauză, au fost respectate prevederile art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A.

În ce privește pretinsa nerespectare a art. 46 alin. (1) lit. v), Înalta Curte constată, că dispoziția se referă la negocierea alianțelor, în timp ce, de esența constituirii este aprobarea participării partidului în alianțe electorale, negocierea reprezentând, logic, o operațiune premergătoare aprobării. Astfel, ceea ce poate fi contestat în fața instanței este lipsa ori un eventual viciu al aprobării participării partidului în alianțe electorale, ca act final care consfințește alianța și nu, izolat, operațiunile premergătoare aprobării.

În concluzie, nefiind date criticile invocate de către reclamanți cu privire la fondul cauzei, pe cale de consecință, contestația urmează a fi respinsă, ca nefondată.

Față de toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 7 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, va admite excepția lipsei calității de reprezentant în privința reclamanților: A. prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G., și, pe cale de consecință, va anula cererea formulată de reclamanții A. prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G. pentru lipsa dovezii calității de reprezentant; va respinge excepția lipsei calității de reprezentant al pârâtului A. invocată în privința numitului I.; va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B., D., C., F., G. și E..

De asemenea, va respinge contestația formulată de contestatorii B., D., C., F., G. și E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei calității de reprezentant în privința reclamanților: A. prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G..

Anulează cererea formulată de reclamanții A. prin B., A.-Organizația Județeană Brăila prin C., A.-Organizația Județeană Sibiu prin D., A.-Organizația Județeană Arad prin E., A.-Organizația Județeană Caraș Severin prin F., A.-Organizația Județeană Botoșani prin G. pentru lipsa dovezii calității de reprezentant.

Respinge excepția lipsei calității de reprezentant al pârâtului A. invocată în privința numitului I..

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B., D., C., F., G. și E..

Respinge contestația formulată de contestatorii B., D., C., F., G. și E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 29 martie 2024.