ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1906/2024

Ședința publică din data de 4 aprilie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, formulată în temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 33/2007, contestatorii A., B. și C. solicită anularea Deciziei nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central și admiterea cererii de rectificare a Protocolului de constituire a alianței electorale "A.".

În fapt, contestatorii arată că au depus la Biroul Electoral Central protocolul de constituire a alianței electorale, cererea fiind înregistrată cu nr. x din 21.03.2024.

Prin Decizia nr. 3D/22.03.2024, Biroul Electoral Central a dispus admiterea protocolului de constituire a alianței electorale "A.".

Urmare a identificării unei erori materiale în Protocol, au înaintat către Biroul Electoral Central Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.", acesta fiind înregistrat la BEC cu nr. x/BEC 2024 din 01.04.2024.

Prin Decizia nr. 9D/02.04.2024, Biroul Electoral Central a respins efectuarea rectificării conținută în Actul rectificativ al protocolului de constituire a alianței electorale "A.".

În cuprinsul acestei decizii, BEC a calificat Actul rectificativ ca fiind un act de modificare a protocolului, reținând că se propune modificarea art. 1 din Protocolul de constituire a alianței electorale cu denumirea "A.", înregistrat la Biroul Electoral Central nr. 3D/22.03.2024, în sensul că denumirea integrală a alianței este "A.".

Totodată, a constatat faptul că "documentul intitulat "act rectificativ" a fost depus ulterior termenului prevăzut la art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024", fapt care reprezintă "încălcarea prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/2007, (...) precum și ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 21/2024".

Contestatorii invocă nelegalitatea și netemeinicia Deciziei nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central, susținând, în primul rând, că decizia este nemotivată.

În acest sens, se arată că orice act administrativ trebuie motivat atât în fapt, cât și în drept, motivarea reprezentând o condiție de valabilitate a acestuia. Emitentului unui astfel de act îi revine obligația de a indica în mod neechivoc elementele de fapt și de drept care au stat la baza soluției dispuse, atât pentru a putea fi cunoscute de destinatar, pentru a i se permite formularea de eventuale apărări, dar și pentru ca instanțele de judecată să poată exercita un control efectiv al legalității actului, drept o garanție împotriva arbitrariului.

Astfel, motivarea îndeplinește, pe de o parte, o funcție de transparență în profitul destinatarilor actului, care vor putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, iar, pe de altă parte, permite instanței de judecată să realizeze controlul jurisdicțional, reconstituind raționamentul efectuat de autorul actului administrativ pentru a ajunge la adoptarea acestuia, fiind imperativ ca argumentele proprii ale autorității ori instituției publice să figureze chiar în cuprinsul actului.

În ceea ce privește decizia contestată, se poate observa cu ușurință faptul că din cuprinsul acesteia lipsesc motivele care au stat la baza soluției dispuse, atât cu privire la calificarea Actului rectificativ ca fiind un act de modificare a Protocolului, cât și cu privire la presupusa depășire a termenului în care un asemenea act ar fi putut fi formulat.

În actul contestat, BEC s-a rezumat la a face referire la Actul rectificativ și la normele legale presupus a fi încălcate, fără prezentarea unei argumentări proprii din care să rezulte concluzia de respingere a rectificării solicitate.

Ori, maniera în care BEC a procedat la emiterea deciziei este nelegală, înlăturând voința părților fără nicio motivare, astfel încât se impune admiterea prezentei contestații.

În al doilea rând, contestatorii susțin că actul depus este rectificativ, nu modificator.

În opinia acestora, decizia contestată reflectă un exces de putere al BEC, dreptul de apreciere al acestuia fiind exercitat dincolo de limitele prevăzute de legiuitor prin dispozițiile art. 7 din Legea nr. 33/2007.

Astfel, decizia este criticabilă și din perspectiva calificării de către BEC a Actului rectificativ drept act de modificare al Protocolului.

Conform art. 1266 alin. (1) C. civ., "Contractele se interpretează după voința concordantă a părților", iar potrivit art. 1325 C. civ., "Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispozițiile legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale".

Modificarea unui document juridic (sau a oricărui act, în general), implică adăugarea, eliminarea sau schimbarea unor clauze sau prevederi, care afectează substanța sau conținutul acestuia. Aceasta este o operațiune complexă și care necesită un proces riguros pentru a asigura conformitatea cu intențiile și interesele părților implicate.

Modificarea poate fi efectuată pentru a reflecta schimbările de circumstanțe și/sau noile acorduri sau negocieri între părți, ceea ce nu este cazul în situația dată.

Pe de altă parte, rectificarea este o operație care are ca scop corectarea unei erori materiale sau evidente dintr-un document, fără a afecta substanța sau intenția inițială a acestuia. Procesul de rectificare are ca scop restabilirea acurateței și clarității documentului, fără a aduce modificări semnificative la nivelul conținutului sau a drepturilor și obligațiilor părților implicate.

Rectificarea poate fi efectuată pentru a remedia greșeli de redactare, erori tipografice sau omisiuni care nu sunt reprezentative pentru voința părților, necesitând o intervenție minimă asupra documentului, după cum se poate observa inclusiv din documentul depus la BEC.

În acest context, rectificarea denumirii integrale a alianței electorale din "A." în "A." are ca scop corectarea unei erori materiale care s-a strecurat în Protocol, la momentul încheierii acestuia.

Această eroare constă în utilizarea aceleiași sintagme atât pentru denumirea integrală, cât și pentru denumirea prescurtată, deși intenția reală a părților implicate în protocol a fost cea materializată ulterior în Actul rectificativ.

În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că din cuprinsul Protocolului rezulta cu claritate că denumirea integrală a alianței este identică cu cea prescurtată, aspect ce indică existența unei erori de tehnoredactare a actului, fiind evident că o denumire nu poate fi în același timp și integrală, și prescurtată.

Conform art. 5 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 14/2003, "Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. (...) Prevederile alin. (1) se aplică și alianțelor politice, în mod corespunzător".

Cu privire la alianțele electorale, nici Legea nr. 33/2007 și nici O.U.G. nr. 21/2024 nu prevăd vreo dispoziție referitoare la denumirea integrală și denumirea prescurtată.

Însă, de vreme ce elementele de identificare sunt definite printr-o enumerare, rezultă că denumirea integrală și denumirea prescurtată sunt diferite, neexistând rațiunea pentru care un partid/o alianță să aibă aceeași denumire integrală și prescurtată.

În cauză sunt aplicabile și argumente de ordin semantic, denumirea integrală și denumirea prescurtată fiind două sintagme distincte, fiecare având un scop și o semnificație specifică. Denumirea integrală este forma completă și oficială a denumirii unei alianțe, în timp ce denumirea prescurtată este o versiune mai scurtă și simplificată a aceleiași denumiri. Această distincție semantică este importantă pentru a evita confuziile și pentru a asigura claritatea în comunicare.

Denumirea integrală și denumirea prescurtată sunt utilizate în contexte diferite și au roluri distincte în comunicare, iar această separare funcțională reflectă natura diferită a celor două concepte și necesitatea de a le trata separat.

Subsecvent, din analiza semnului electoral convenit de părți, care constituie anexă a Protocolului, se poate observa utilizarea denumirii "A.", fapt ce arată intenția părților semnatare ale Protocolului de a utiliza această sintagmă drept denumirea integrală încă de la momentul depunerii acestuia, aspect cunoscut de BEC și chiar menționat în decizia de admitere a Protocolului.

Mai mult, conform art. 3 din Protocol, "A." va prelua ca semn electoral semnul permanent al partidului A., inclus în Anexa 1 a prezentului protocol". Or, această siglă are trecut sub ea numele "A.", eroarea materială fiind evidentă cu privire la denumirea integrală avută în vedere de către părțile semnatare.

Este important de subliniat că rectificarea denumirii nu afectează validitatea și aplicabilitatea protocolului în sine. În esență, rectificarea denumirii integrale nu modifică în mod substanțial conținutul sau scopul protocolului, ci vizează doar corectarea unei erori materiale evidente.

Protocolul de constituire a alianței rămâne un document legal și obligatoriu care stabilește condițiile și obligațiile părților implicate în cadrul alianței, toate clauzele și prevederile protocolului rămân în vigoare și sunt aplicabile în continuare, nefiind afectate de rectificarea denumirii integrale.

În concluzie, modificarea denumirii integrale a A. cu "A." reprezintă o corectare necesară a unei erori materiale, care nu influențează validitatea sau aplicabilitatea protocolului de constituire a alianței. Prin urmare, protocolul rămâne un document valid și obligatoriu, iar rectificarea denumirii integrale nu face altceva decât să contribuie la claritate și coerență în comunicare, fără a afecta substanța sau valabilitatea acestuia.

Prin cel de-al treilea argument, contestatorii au invocat lipsa incidenței termenului prevăzut de art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, acest text de lege reglementând perioada de depunere a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale. Or, fiind vorba despre o normă legală specială, aceasta trebuie interpretată și aplicată strict și limitativ la situația reglementată, neputând fi extinsă la alte situații neprevăzute de legiuitor.

În ceea ce îi privește, contestatorii au depus (în interiorul acestui termen legal) un asemenea protocol, care, după cum s-a arătat, a fost admis de către BEC.

Prin Actul rectificativ, în mod evident, nu au solicitat admiterea unui protocol de constituire a unei alianțe electorale, astfel încât să fie incidente prevederile art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004, ci au solicitat rectificarea unei erori materiale evidente cuprinse în Protocolul deja admis de BEC, astfel încât să fie reflectată voința reală a semnatarilor Protocolului la momentul încheierii acestuia, în sensul că denumirea integrală a alianței electorale este A..

Prin urmare, termenul de 10 zile prevăzut la art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004 nu era incident. De altfel, chiar și în situația în care Actul rectificativ ar putea fi calificat ca un act de modificare a Protocolului, acest text de lege nu ar fi aplicabil.

Ultimul argument invocat de contestatori se referă la incidența altor termene.

În acest sens, se arată că, întrucât prin Actul rectificativ se corecta o eroare materială evidentă, fără ca prin aceasta să fie afectată validitatea sau aplicabilitatea Protocolului, nu se poate considera în mod rezonabil că această îndreptare trebuia să fie efectuată într-un anumit termen, putând fi făcută oricând.

Pe de altă parte, cu toate că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres condiții pentru modificarea unui protocol de constituire a unei alianțe electorale în situația în care partidele politice care au constituit o asemenea alianță își doresc modificarea unor anumite elemente din cuprinsul protocolului, atât art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, cât și art. 7 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 prevăd posibilitatea desființării protocolului de constituire a alianței electorale de către partidele care au constituit-o, prin mutuus dissensus.

Desființarea este o modalitate de modificare în totalitate a protocolului de constituire a alianței electorale, cu efecte juridice opuse constituirii, pentru care legiuitorul a prevăzut un alt termen de depunere a actului în cauză la BEC.

Or, în ipoteza în care Actul rectificativ poate fi considerat drept un act modificator, în privința acestuia îi este aplicabil termenul pentru depunerea actului de desființare a alianței electorale, termen respectat în cauza de față.

Pe cale de consecință, contestatorii apreciază că Decizia nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central este nelegală, solicitând anularea acesteia și admiterea cererii de rectificare a Protocolului de constituire a alianței electorale "A.".

În susținerea contestației, s-au depus înscrisuri, respectiv:

- Decizia de respingere a Actului rectificativ al protocolului de constituire a alianței electorale "A." nr. 9D/02.04.2024;

- Procesul-verbal nr. SPVA/BEC2024 din 02.04.2024 ora 20:55 de afișare a Deciziei nr. 9D/02.04.2024;

- Cererea nr. x din 01.04.2024 și Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.";

- Decizia de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale "A." nr. 3D/22.03.2024;

- Cererea nr. x din 21.03.2024 și Protocolul de constituire a "A.".

La termenul de judecată stabilit în cauză, contestatorul C., prin avocat, a depus la dosarul cauzei un înscris, intitulat "Erată", întocmit de intimatul Biroul Electoral Central privind îndreptarea unei erori materiale, apreciat ca fiind util din perspectiva dovedirii faptului că procedura de îndreptare a erorilor materiale nu este necunoscută intimatului; de asemenea, a depus note scrise.

În timpul dezbaterilor, intimatul Biroul Electoral Central a transmis la dosar documentația care a stat la baza emiterii deciziei contestate, respectiv: Decizia de respingere a Actului rectificativ al protocolului de constituire a alianței electorale "A." nr. 9D/02.04.2024; Procesul-verbal nr. SPVA/BEC2024 din 02.04.2024 ora 20:55 de afișare a Deciziei nr. 9D/02.04.2024; Cererea nr. x din 21.03.2024 și Protocolul de constituire a "A."; Cererea nr. x din 01.04.2024 și Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.".

Contestatorii au învestit Înalta Curte cu o cerere pe care au încadrat-o în prevederile art. 7 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, solicitând anularea deciziei nr. 9D/02.04 2024, prin care Biroul Electoral Central a respins actul rectificativ al protocolului de constituire a alianței electorale denumite "A.", înregistrat la acest organism electoral cu nr. x/BEC2024 din 01.04.2024.

În ceea ce privește natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reținut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicționale, care aparțin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existența a trei categorii de acte determinate de competențele legale. Astfel, birourile electorale: soluționează conflictele apărute în perioada electorală (atribuții de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicționale); hotărăsc în legătură cu unele operațiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare și interpretare unitară a dispozițiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuții care intră doar în competența Biroului Electoral Central) (paragraful 57).

Demersul procesual pe care contestatorii și l-au întemeiat în drept pe prevederile art. 7 din Legea nr. 33/2007, referitoare la procedura de constituire, înregistrare și desființare a alianțelor electorale pentru alegerile europarlamentare tinde, așadar, la anularea unui act administrativ pe care îl consideră vătămător și la înlăturarea vătămării reclamate, prin obținerea unei soluții de admitere a protocolului rectificativ.

Potrivit art. 7 alin. (1)- (3) din Legea nr. 33/2007,

(1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâre definitivă.

(7) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au constituit o alianță electorală pot propune candidați numai din partea alianței electorale.

(8) Protocolul de constituire a unei alianțe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central și care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunțării Înaltei Curți de Casație și Justiție, poate fi desființat numai prin acordul părților semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale.

(9) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puțin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(10) Dispozițiile alin. (3) - (6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

(11) În cazul desființării protocolului de constituire a unei alianțe electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianței electorale desființate participă la alegeri fără semn electoral.

(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale."

La rândul său, art. 5 din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 prevede că:

"(1) La alegerile din data de 9 iunie 2024, alianțele electorale se constituie pe bază de protocol pentru fiecare scrutin în parte, în condițiile Legii nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la biroul electoral competent în termen de 10 zile de la data constituirii acestuia.

(3) Protocolul de constituire a unei alianțe electorale, care a fost admis prin decizie a biroului electoral și care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunțării instanței competente, poate fi desființat numai prin acordul părților semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale.

(4) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune la biroul electoral unde a fost înregistrat acesta cu cel puțin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor."

În speță, protocolul de constituire a alianței electorale "A.", formată din A., B. și C., a fost admis prin decizia Biroului Electoral Central nr. 3D/22.03.2024, iar denumirea "A." apare atât în cererea înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC 2024 din 21.03.2024, cât și în întregul cuprins al protocolului electoral.

Prin actul rectificativ încheiat la 01.04.2024, cele trei partide membre ale alianței au convenit să rectifice art. 1 din Protocolul de constituire a alianței, în sensul că în loc de denumirea integrală "A." se va citi denumirea integrală "A.", eroarea materială constatată și îndreptată fiind aceea că în art. 1 din protocol este trecut "A." atât la denumirea integrală, cât și la denumirea prescurtată a alianței.

Învestit cu cererea referitoare la protocolul rectificativ, Biroul Electoral Central a calificat actul în discuție drept un act de modificare a protocolului ce fusese admis prin decizia nr. 3D/22.03.2024 și, raportându-se la procedura de înregistrare și aprobare a protocoalelor alianțelor electorale, a constatat încălcarea prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/2007 și ale art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, referitoare la termenele reglementate pentru derularea procedurii menționate.

În analiza motivelor de nelegalitate invocate de contestatori, Înalta Curte reține următoarele:

Cu privire la cerința motivării actului administrativ, fără a invalida argumentele de ordin teoretic expuse în contestație, care au o fundamentare științifică, Înalta Curte constată că în speță motivul de nelegalitate invocat în acest sens nu poate fi reținut.

Contrar susținerilor contestatorilor, decizia contestată conține motivele de fapt și de drept ale soluției adoptate de autoritatea emitentă, exprimate într-o manieră clară și coerentă, aptă să asigure înțelegerea raționamentului urmat și să permită exercitarea unui control jurisdicțional efectiv.

Amploarea sau detalierea motivării unui act administrativ se apreciază în funcție de specificul procedurii în care a fost emis, iar calitatea motivării nu rezidă în dimensiunea acesteia, ci în acuratețea expunerii raționamentului care a fundamentat decizia și care va fi analizat în cele ce urmează.

În ceea ce privește excesul de putere pretins a fi fost comis prin calificarea juridică a actului supus analizei Biroului Electoral Central (act rectificator/act modificator), Înalta Curte pornește de la premisa că problemele de drept care se pun în litigiul de față nu se limitează la regulile de interpretare a actelor juridice potrivit legii civile, conform argumentelor de fapt și temeiurilor de drept invocate în contestație, ci au în vedere modul în care voința concordantă a părților semnatare ale actului intitulat rectificativ poate produce efecte juridice în cadrul raportului de drept administrativ în care acordul de voință se tinde a fi valorificat.

Excesul de putere este definit în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor, ca expresie a modului în care conduita autorităților publice reușește să asigure echilibrul rezonabil între interesul public urmărit și interesele legitime ale destinatarilor actelor administrative.

În acest context, existența excesului de putere reclamat va fi analizată în funcție de obiectul și conținutul raportului de drept public în care a intervenit manifestarea de voință, raport juridic caracterizat de preeminența interesului public în derularea procedurilor electorale conform unui calendar și unor reguli prestabilite.

Este adevărat că art. 5 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 impune ca fiecare partid politic și fiecare alianță politică să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii, dar Legea nr. 33/2007 și O.U.G. nr. 21/2024 nu conțin cerințe similare pentru alianțele constituite în scop electoral, astfel că nici invocarea dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 14/2003, nici inexistența, în protocolul alianței electorale, a unei denumiri integrale diferite de o denumire prescurtată nu pot constitui argumente suficiente pentru calificarea actului rectificativ ca fiind un instrument pentru o simplă operațiune de îndreptare a unei erori materiale.

Dimpotrivă, așa cum s-a menționat și anterior, în cererea înregistrată cu nr. x/BEC 2024 din 21.03.2024 în vederea admiterii protocolului de constituire a alianței electorale, în titlul protocolului și în întreg conținutul acestuia apare o singură denumire: "A.", neexistând vreun indiciu în sensul că la acel moment intenția reală a părților semnatare ar fi fost ca denumirea integrală a alianței electorale să fie una diferită. Cu privire la semnul electoral cuprins în anexă, în art. 3 din protocol se menționează doar că "A." va prelua semnul permanent al partidului A., fără a rezulta o altă denumire decât "A." care să desemneze alianța electorală în discuție.

În plus, contestatorii nu au oferit argumente convingătoare în sensul că refuzul rezolvării cererii lor ar afecta exercitarea drepturilor electorale și accesul egal al competitorilor în procesul electoral, astfel încât soluția adoptată de intimat să fi fost expresia unui exces de putere, care ar fi deturnat scopul legii.

Cât privește aplicabilitatea normelor referitoare la termenele reglementate pentru procedura de constituire și desființare a protocoalelor electorale, Înalta Curte reține că textele normative citate mai sus instituie o serie de cerințe obligatorii cărora le este supusă libertatea de asociere a partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, condiții și termene a căror neîndeplinire face ca manifestarea de voință a entităților menționate în scopul asocierii sau al desființării unei alianțe să nu poată produce efecte în procesul electoral.

Lipsa reglementării unor termene disticte pentru eventuale operațiuni adiacente sau subsecvente înființării sau a desființării alianțelor electorale nu poate fi interpretată conform susținerilor contestatorilor, în sensul că astfel de manifestări de voință ale părților ar putea interveni și ar trebui aprobate oricând, fără a se încadra în mod logic în calendarul electoral.

Indiferent de calificarea dată actului rectificativ, relevant este că el este subsecvent protocolului de constituire a alianței electorale - a cărui validitate se susține că nu este afectată de modul de redactare a denumirii-, protocol aprobat printr-o decizie a Biroului Electoral Central care face parte din ordinea juridică și produce efecte obligatorii.

Prin urmare, opțiunea Biroului Electoral Central pentru raportarea la termenul de depunere a protocolului de constituire a alianței, iar nu la termenul reglementat pentru desființarea alianței, așa cum propun contestatorii, este una rațională și nu poate fi calificată drept o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere.

În fine, Înalta Curte apreciază că actul intitulat "Erată" nr. 1D/BEC 2024 din 18.03.2024, depus la dosar cu titlu de precedent administrativ, nu vizează o situație juridică similară celei deduse judecății în prezenta cauză, ci conține o măsură prin care Biroul Electoral Central a îndreptat o eroare materială referitoare la data adoptării unei decizii adoptate de el însuși.

Având în vedere toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestația formulate în temeiul art. 7 alin. (5)- (6) din legea nr. 33/2007, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorii A., B. și C. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 9D din 2 aprilie 2024, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.