ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1745/2023

Ședința publică din data de 28 martie 2023

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Obiectul cererii de chemare în judecare

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 3.04.2017 reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea Deciziei nr. 353/22.12.2015 și anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare înregistrat sub nr. x/10.09.2015.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 4662 din 29 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Aparat Central, având ca obiect anulare act administrativ dec. nr. 353/22.12.2015 - proces-verbal 38212, ca neîntemeiată.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 4662 din 29 noiembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecând cauza să se admită cererea de chemare în judecată.

Decizia ce face obiectul contestației în anulare

Prin Decizia nr. 5285 din 20.10.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 4662 din 29 noiembrie 2017 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Contestația în anulare exercitată în cauză

Împotriva Deciziei nr. 5285 din 20.10.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 a formulat contestație în anulare contestatoarea-recurentă A., invocând motivele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 1,2 și 3 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor invocate contestatoarea a susținut în esență că instanța nu a ținut cont de probele adminsitrate în cauză și anume: Ordonanța din dosarul nr. x/2015 al Direcției Naționale Anticorupție emisă în data de 04.04.2019 prin care a fost clasată cauza referitor la săvârșirea infracțiunilor de săvârșire în perioada 2010-2014, pentru care instanța de recurs a judecat speța privind Campania agricolă 2011.

Instanța de recurs nu a ținut cont de practica judiciară depusă în apărare, prin care a făcut dovada soluțiilor pronunțate de alte instanțe, respectiv că nu a încăcat normele naționale și europene privind oținerea subvenției agricole de la APIA.

Apărările formulate în cauză

Intimata Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a solicitat respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, iar pe fond, respingerea acesteia, ca nefondată și neîntemeiată și menținerea, ca temeinică și legală, a Deciziei nr. 5285/20.10.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția tardivității formulării contestației în anulare, invocată din oficiu, excepție de procedură absolută și peremptorie, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, contestația în anulare urmând a fi respinsă ca tardiv formulată, în considerarea argumentelor ce succed.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare și nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 503 din C. proc. civ., republicat.

În speță, în urma verificării regularității promovării contestației în anulare de către contestatoarea A., Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 506 din C. proc. civ.: "(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă"; (2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut de alin. (1) sub sancțiunea nulității acesteia."

Decizia instanței de recurs a fost comunicată părții recurente la data de 13.12.2021, conform dovezii de înmânare atașată la dosarul de recurs, iar contestația în anulare a fost formulată de contestatoare la data de 13.10.2022, data expedierii prin poștă, conform mențiunii ștampilei aplicate pe plicul aflat la fila nr. x (verso) din dosarul ce face obiectul prezentei judecăți, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege, calculat pe zile libere potrivit dispozițiilor art. 181-183 C. proc. civ.

Așadar, termenul pentru introducerea contestației în anulare, de 15 zile de la data comunicării deciziei, s-a împlinit la 29.12.2021, într-o zi de miercuri, zi lucrătoare.

Cum mențiunea ștampilei aplicate pe plicul de înaintare a cererii de contestație în anulare, aflat la fila nr. x (verso) din dosar, indică faptul că memoriul conținând motivele de contestație a fost transmis instanței la data de 13.10.2022, iar termenul a început să curgă de la data comunicării hotărârii din 13.12.2021, împlinindu-se la 29.12.2021, se reține incidența în cauză a prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, ipoteze ce nu se verifică în speță.

Pe cale de consecință, în considerarea argumentelor reținute anterior și a textelor legale invocate, Înalta Curte va respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A., păstrând astfel hotărârea atacată.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra cererii de contestație în anulare.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 506 coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge contestația în anulare promovată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 5285 din 20 octombrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulată, cu consecința menținerii hotărârii atacate, ca legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare promovată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 5285 din 20 octombrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 martie 2023.