ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1513/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 16 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, Casa Națională de Pensii Publice, Casa de Pensii a Municipiului București și Casa de Pensii Sector 4, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anularea dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, publicată în M. Of. nr. 1202/18.12.2021, care modifică Codul fiscal anterior, în sensul reținerii CAS din venituri de pensii lunare care depășesc suma de 4.000 RON, ca fiind neconstituționale; - obligarea pârâtelor de rândul 3, 4 și 5 să sisteze reținerea din pensia sa lunară a contribuției CAS și revenirea la situația anterioară, privind achitarea pensiei, fără reținerea contribuției CAS; - obligarea pârâtelor de rândul 3, 4 și 5 să îi achite sumele reținute din pensie începând cu data de 01 ianuarie 2022 la zi, cu titlu de contribuții CAS; - obligarea pârâtului de rândul 2 sa aloce pârâtelor de rândul 3,4 și 5 a sumelor reținute cu titlu de contribuții CAS din pensia sa începând din 01 ianuarie 2022, până la data sistării reținerii, în vederea restituirii de către pârâte către ea a acestor sume; - obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. În temeiul art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 și art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, a solicitat ca prin încheiere să se dispună sesizarea Curții Constituționale a României privind neconstituționalitatea art. XXIV pct. 11-14, 16-20 din O.U.G. nr. 130/2021 publicată în M.Of. nr. 1202/18.12.2021.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii a Municipiului București, Casa de Pensii Sector 4, Casa Națională de Pensii Publice, Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice, ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Casa Națională de Pensii Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală. Intimatul-pârât Ministerul Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.

Cererea de renunțare la judecata cauzei La data de 29 august 2023, recurenta-reclamantă A. a depus la dosarul instanței de recurs o cerere de renunțare la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ. La data de 13 septembrie 2023, intimata-pârâtă Casa Națională de Pensii Publice a depus note de ședință prin care a solicitat să se admită cererea de renunțare la judecată. II. Soluția instanței de recurs Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă". Dispozițiile art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. reglementează situația formulării cererii de renunțare la judecată în căile de atac: "(5) Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză. (6) Renunțarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanța ierarhic superioară celei care a luat act de renunțare. Când renunțarea are loc în fața unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă." Având în vedere că manifestarea de voință, în sensul renunțării la judecata cererii, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei-reclamante, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunțarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată. Întrucât cererea de renunțare la judecată a fost formulată în calea de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea art. 406 alin. (5) și alin. (6) din C. proc. civ. și va anula sentința civilă nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.