ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1269/2024

Ședința publică din data de 5 martie 2024

Asupra cererii de chemare în judecată de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 26.06.2023, contestatorul A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători solicitând anularea acestora și admiterea cererii de transfer.

Hotărârea contestată.

Prin Hotărârea nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători s-a respins cererea de transfer la Judecătoria Aiud, Judecătoria Cluj – Napoca sau la Judecătoria Gherla formulată de domnul A., judecător la Judecătora Vatra Dornei.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra contestației

Prin contestația formulată reclamantul – judecător în cadrul Judecătoriei Vatra Dornei a solicitat anularea Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a secției de Judecători din cadrul CSM în ceea ce privește soluția de respingere a cererii sale de transfer soluționată în etapa 1 și în consecință admiterea cererii sale prin analiza legalității acestuia, raportat la dispozițiile art. 188 și următoarele din Legea nr. 303/2022.

Se solicită obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care reclamantul să fie transferat de la Judecătoria Vatra Dornei către una din instalațiile față de care s-a solicitat transferul, în ordinea solicitată prin cerere respectiv Judecătoria Aiud, judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria Gherla.

După expunerea situației de fapt reclamantul invocă în contestația formulată următoarele aspecte de nelegalitate, care vizează în esență excesul de putere al autorității pârâte în ceea ce privește respingerea cererii sale de transfer prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 188-192 din Legea nr. 303/2022.

Sunt invocate în contestație următoarele aspecte de nelegalitate.

Primul aspect de nelegalitate invocat privește situația legalității avizului conform al președintelui instanței unde își desfășoară activitatea Judecătoriei VTRA Dornei, aviz negativ și nemotivat pentru contestator raportat la avizul favorabil care s-a emis personal în calitatea sa de președinte al Judecătoriei Vatra Dornei.

Față de avizul favorabil se invocă motive de nulitate absolută inclusiv faptul că a fost emis în condiții de un vădit conflict de interese, aspect asupra căruia solicită a fi verificată legalitatea prin raportare la dispozițiile art. 271 și 272 din Legea nr. 303/2022.

Un alt aspect de nelegalitate invocat privește faptul că autoritatea pârâtă a analizat cererea sa de transfer concomitent cu cererea de transfer a d-nei judecător B. în calitatea sa de Președinte al Judecătoriei Vatra Dornei, fiind determinant în opinia contestatorului, în respingerea cererii sale de transfer avizul negativ emis în raport de cererea sa și respectiv avizul pozitiv emis de d-na judecător în calitatea sa de președinte în vederea soluționării proprii cereri de transfer.

Contestatorul critică ca nelegală această modalitate de analiză a cererilor de transfer arătând că propria cerere respinsă nu a fost în concret analizată, deoarece nu este motivată în raport de circumstanțele personale și de criteriile prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022.

Contestatorul arată că motivele personale de transfer nu au fost analizate, hotărârea contestată fiind nemotivată în ceea ce-l privește și emisă în consecință cu exces de putere, fiind afectate cariera profesională și viața privată.

Se solicită admiterea acțiunii și depunerea de acte de către pârât în sensul actelor și relațiilor care au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 765/30.03.2023 prin care s-a respins cererea sa de transfer cât și actele care au stat la baza Hot. 901/30.03.2023 care o privește pe d-na judecător B..

Se depune la dosar hotărârea contestată și dovada plângerii prealabile.

La dosar intimatul CSM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată.

Motivat Curtea a admis în ședința publică din 21. XI.2023 proba cu acte astfel cum a fost solicitată de contestator și a dispus emiterea adresei către intimat pentru comunicare avize – dosar recurs.

Intimatul a depus la dosar actele solicitate, iar contestatorul a depus acte în susținerea contestației pe aspectele personale și profesionale arătate în acțiune.

Curtea, analizând legalitatea și temeinicia Hotărârii nr. 765/30.03.2023 emisă de secția pentru judecători din cadrul CSM prin care cererea de transfer formulată de contestator de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Aiud, Judecătoria Cluj Napoca și Judecătoria Gherla a fost respinsă, apreciază pentru următoarele considerente contestația ca nefondată, în cauză neputând fi reținute aspectele de nelegalitate invocate de contestator.

Curtea apreciază că Hotărârea secției pentru judecători din cadrul CSM nr. 765/30.03.2023 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 188 (1) și (3) din Legea nr. 303/2022 și a criteriilor prevăzute de art. 192 din același act normativ prin prisma raportului dintre interesul individual al contestatorului și cel general al instanțelor implicate în procedura de transfer

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, "(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apei sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.

(2) Transferul nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit legii. în cazul transferului la instanțe sau parchete superioare unde are dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcționat efectiv cel puțin un an la o instanță ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate."

De asemenea, potrivit art. 190 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 303/2022, "(3) în termen de 5 zile de la data publicării informațiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior ol Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care or putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condițiile alin. (1). Dispozițiile referitoare la conținutul cererii prevăzute ta alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(4) Toate cererile de transfer formulate în condițiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează și se soluționează de secția pentru judecători, respectiv de secția pentru procurori în aceeași ședință, în baza criteriilor prevăzute la art. 192."

Totodată, conform art. 192 din Legea nr. 303/2022, "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:

a)motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);

b)volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;

c)specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării;

d)vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;

e)vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror;

f)vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;

g)disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant;

h)domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;

i)distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

j)starea de sănătate și situația familială."

Din interpretarea tuturor dispozițiilor legale privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și la necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și a instanțelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanței implicate în procedură și interesul privat al solicitantului.

Curtea nu va reține ca fondat aspectul de nelegalitate invocat privind analiza concomitentă a celor două cereri de transfer de la Judecătoria Vatra Dornei și excesul de putere reclamat legat de admiterea cererii de transfer a d-nei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare, raportat și la nulitatea avizului negativ acordat contestatorului de către d-na judecător B. în calitatea sa de președintă a Judecătoriei Vatra Dornei.

În prima sesiune de transferuri din anul 2023 au fost analizate cumulativ și comparativ ambele cereri de transfer în condițiile în care de la Judecătoria Vatra Dornei cu 4 posturi de judecători prevăzuți în schemă erau formulate 2 cereri de transfer care au fost analizate prin raportare la criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, fiind apreciată ca având prioritate cererea de transfer formulată de d-na judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare.

Astfel, secția a apreciat că nu era oportună și admiterea cererii de transfer a contestatorului, având în vedere schema redusă de judecători la Judecătoria Vatra Dornei, volumul de activitate și posibilitățile de ocupare a posturilor pe termen scurt, aceasta fiind o instanță neatractivă, care s-a confruntat în mod constant cu dificultăți de ocupare a posturilor, precum s-a relevat în punctul de vedere al Curții de Apel Suceava.

În acest context, secția pentru judecători a avut în vedere că prin aprobarea ambelor cereri de transfer s-ar fi creat un deficit de personal semnificativ de natură a se răsfrânge negativ în activitatea instanței, ca urmare a supraîncărcării celorlalți judecători și a acordării unor termene mai lungi, cu consecința afectării celerității soluționării cauzelor și, în mod indirect, a justițiabililor.

Având în vedere că cei doi magistrați îndeplineau aceleași condiții de vechime în funcția de judecător și la instanță, analiza comparativă a fost făcută în cuprinsul hotărârii contestate prin prisma situației existente la instanțele la care s-a solicitat transferul și a situației personale a celor doi judecători. De altfel, aceeași analiză comparativă a fost realizată și în cuprinsul Hotărârii secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 901/30.03.2023 prin care s-a admis transferul doamnei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare.

Secția pentru judecători a avut în vedere datele existente în evidența direcției de resort, din care a rezultat că la Judecătoria Vatra Dornei (instanța de la care s-a solicitat transferul) erau ocupate toate cele 4 posturi de judecător prevăzute în schemă, fiind vacantă funcția de președinte al instanței, ocupată prin delegare, iar un post de execuție era temporar vacant.

În anul 2022, la Judecătoria Vatra Dornei, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 941, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 776, comparativ cu media națională de 893.

Conform evidențelor aceleiași direcții, la Judecătoria Aiud, instanță la care a solicitat transferul contestatorul, dintre cele 8 posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 6 posturi, fiind vacante 2 posturi de judecător. De asemenea, erau temporar vacante 2 posturi, dintre care 1 post ocupat.

La Judecătoria Aiud, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1178, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 884, comparativ cu media națională de 893.

Între opțiunile de transfer ale contestatorului a fost și Judecătoria Cluj-Napoca unde din schema de 45 posturi de judecător erau ocupate efectiv 35 de posturi (cu luarea în considerare a celor 6 transferuri admise de la această instanță în ședința secției pentru judecători din 28.03.2023). De asemenea, era vacantă funcția de președinte al secției civile, ocupată prin delegare, iar 12 posturi erau vacante temporar, dintre care 2 posturi erau ocupate pe perioadă nedeterminată, în condițiile legii, și 3 posturi erau ocupate prin delegare. Totodată, pentru 3 posturi vacante temporar (în materie civilă) s-a aprobat ocuparea, pe perioadă nedeterminată, în condițiile legii, fiind utile în respectiva etapă a sesiunii de transfer.

La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889 comparativ cu media națională de 893.

De asemenea, prin prisma opțiunilor de transfer ale contestatorului, la Judecătoria Gherla, dintre cele 9 posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 7 posturi, fiind vacante 2 posturi de judecător. De asemenea, erau temporar vacante 2 posturi, dintre care un judecător era delegat la o altă instanță.

La Judecătoria Gherla, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 872, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 853, comparativ cu media națională de 893.

Având în vedere că în hotărârea contestată s-a precizat că Judecătoria Baia Mare (la care a fost transferată doamna judecător B.) se confrunta cu o situație dificilă că potrivit evidențelor direcției de resort dintre cele 25 de posturi de judecător, prevăzute în schema de personal, erau ocupate efectiv 17 posturi (la care urma să se adauge un post ca urmare a selecției de la concursul de admitere în magistratură), dintre care 2 posturi ocupate de judecători stagiari, fiind vacante 8 posturi. La această instanță erau ocupate efectiv 15 posturi. Dintre cele 4 posturi vacante temporar, 2 posturi au fost ocupate pe perioadă nedeterminată, în condițiile legii. în respectiva sesiune de la începutul anului 2023 erau utile pentru transfer 7 posturi de judecător.

La Judecătoria Baia Mare, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1290,9, comparativ cu media națională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 877, comparativ cu media națională de 893.

Practic, la data organizării sesiunii de transfer, Judecătoria Baia Mare funcționa cu 60% din schema de judecători, iar volumul de activitate raportat la fiecare judecător depășea cu mult media națională, spre deosebire de instanțele la care a solicitat transferul contestatorul unde gradul de ocupare a schemei de personal era de aproximativ 80%. iar volumul de activitate se situa sub media națională sau era aproape de aceasta.

Prin urmare, argumentele contestatorului referitoare la pretinsa analiză incompletă a criteriilor prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022 sunt neîntemeiate, având în vedere că în cuprinsul hotărârii contestate au fost indicate motivele și opțiunile pe care le-a indicat în cererea de transfer, traseul său profesional, precum și datele statistice înregistrate la instanțele implicate în procedura transferului.

Contrar susținerilor contestatorului cu privire la nulitatea avizului favorabil acordat de d-na judecător B. în calitatea sa de președinte al Judecătoriei Vatra Dornei raportat la avizul negativ acordat pentru contestator, Curtea apreciază că aceste avize consultative nu au fost determinante în soluțiile administrative dispuse respectiv de admitere a cererii de transfer a d-nei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare, respectiv de respingere a cererii de transfer a contestatorului de la Judecătoria Vatra Dornei.

Astfel, secția pentru judecători a analizat în mod coroborat și unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, respectiv numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele implicate și dificultățile de ocupare a acestora, volumul de activitate al instanței de la care s-a solicitat transferul și la care s-a solicitat transferul, vechimea la instanța de la care s-a solicitat transferul, vechimea în funcția de judecător, motivele prevăzute de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 expuse în punctul de vedere al Curții de Apel Suceava care a fost nefavorabil transferului contestatorului, verificate prin prisma datelor obiective emise de direcția de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Deși a fost menționat în mod generic avizul negativ cu caracter consultativ al Judecătoriei Vatra Dornei, secția pentru judecători a dezvoltat în cuprinsul hotărârii contestate punctul de vedere nefavorabil exprimat de conducerea Curții de apel Suceava în care a fost prezentată dificultatea ocupării posturilor de la Judecătoria Vatra Dornei.

Curtea nu va reține ca fondat aspectul de nelegalitate privind pretinsa nemotivare a hotărârii contestate prin neanalizarea situației personale invocate de contestator raportat la motivele de ordin personal invocate.

Curtea apreciază că hotărârea contestată – ca act administrativ este motivată corespunzător într-un mod ce garantează legalitatea, oportunitatea și previzibilitatea neputându-se reține un exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. "n" din Legea nr. 554/2004.

Au fost analizate de autoritatea pârâtă în mod corect criteriile legale de transfer prevăzute de art. 192 lit. h) și i) din Legea nr. 303/2022, inclusiv toate aspectele de ordin personal care nu au fost apreciate ca reprezentând situații de excepție de natură să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat, hotărârea contestată fiind legal emisă cu respectarea dispozițiilor art. 188 și următoarele din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În consecință Curtea va aprecia ca nefondată contestația urmând a fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru Judecători, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.