ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1259/2023

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași – secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate anularea raportului de evaluare nr. x/2020. În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că deține din anul 1991 funcția de bibliotecar în cadrul Bibliotecii comunale Belcești. Funcția sa a fost reglementată în baza Legii bibliotecilor nr. 334/2002. Totodată, a mai indicat reclamantul, începând cu data de 29 noiembrie 2017 deține și funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Belcești. În opinia reclamantului, în privința sa nu este îndeplinită ipoteza prevăzută de art. 88 lit. c) din Legea 161/2003, el fiind angajat în cadrul unei instituții din subordonarea Consiliului Local și nu în aparatul de specialitate al Consiliului local. În sprijinul punctului său de vedere, reclamantul a invocat art. 33 și 44 alin. (4) din Legea 334/2002. A mai arătat reclamantul că organigrama UAT Belcești ar trebui schimbată în sensul trecerii funcției de bibliotecar de la aceasta la Consiliul Local așa cum se întâmplă în cadrul altor unității din țară. S-a mai învederat instanței faptul că ocupă o funcție de bibliotecar anterior momentului ocupării funcției de consilier local. 1.

Hotărârea pronunțată în primă instanță Prin sentința nr. 84 din 21 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași –Secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate, ca nefondată. 1.

Cererea de recurs Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamantul A. invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În ceea ce privește motivul de recurs încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate susținând că sentința Curții de Apel Iași a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. c) din legea nr. 161/2003. Recurentul-reclamant a susținut, în esență, că raportat la prevederile Legii nr. 334/2002 biblioteca este definită instituția, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuții principale sunt constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți, publicațiilor seriale, a altor documente de bibliotecă și a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educație sau recreere, inițierea, organizarea și desfășurarea de proiecte și programe culturale, parteneriate cu autorități și instituții publice, etc. iar în cadrul societății informației, biblioteca având rol de importanță strategica. Arată recurentul că, în interpretarea art. 36, alin. (2) lit, a art. 61, alin. (3)-(5) și art. 73 din Legea nr. 215/2001, ipoteza textului art. 88 alin, c) din Legea nr. 161/2003, nu este îndeplinită, recurentul fiind angajat în cadrul unei instituții din subordonarea Consiliului local, nu în cadrul aparatului de specialitate al consiliului. Se susține în continuare că potrivit legii bibliotecilor nr. 334/2002, funcția deținută ca bibliotecar este subordonată administrativ Consiliului Local, așa cum acesta își are rolul de "tutore" al UAT pe care îl reprezintă. Conform fișei postului de bibliotecar, a recurentului aceasta a fost întocmită greșit, în sensul că nu a fost respectat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Bibliotecii comunale Belcești, regulament aprobat prin HCL nr. 26/26.05.2005, înainte de deținerea funcției de consilier local ocupată din data de 29.11.2017. Față de cele menționate a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. 1.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea formulată intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările formulate în fața instanței de fond. Pe cale de excepție a invocat nulitatea recursului, având în vedere că apreciind că argumentele dezvoltate de recurent nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., nefiind aduse critici de nelegalitate sentinței atacate. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 10 decembrie 2020 a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 1 martie 2023, cu citarea părților. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului,invocată de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, prin întâmpinare, Înalta Curte constată că, prin declarația de recurs, au fost dezvoltate critici ce se subsumează cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., astfel că excepția va fi respinsă. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, și față de întreg probatoriul administrat, prin raportare la normele legale incidente, Înalta Curte, în urma propriului demers de verificare a actelor și lucrărilor dosarului reține că recursul de față este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Cu titlu preliminar, Înalta Curte are în vedere că recurentul-reclamant a formulat critici ce se subsumează motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și va proceda la analiza recursului din această perspectivă. În acest context Înalta Curte constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a realizat o încadrare juridică adecvată, criticile referitoare la faptul că hotărârea atacată a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, fiind nefondate. Prin Raportul de evaluare nr. 12357/13. 05. 2020, întocmit de intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate, s-a reținut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât acesta face parte din categoria de persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 176/2010 privind înființarea organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Astfel, din analiza datelor, informațiilor și documentelor primate de la persoanele juridice, respectiv Primarul Comunei Belcești și anexate la filele x și următoarele din vol I, începând cu data de 1 ianuarie 1991 reclamantul a ocupat funcția de bibliotecar în cadrul Comunei Belcești, conform deciziei nr. 2 din 7 ianuarie 1991 a Primarului comunei Belcești . Totodată, începând cu data de 29 noiembrie 2017 reclamantul a fost validat în funcția de consilier local al Comunei Belcești, conform hotărârii nr. 78/2017 anexată la fila x din vol I. Așadar, în intervalul 2017-2019, simultan cu exercitarea atribuțiilor de consilier local în cadrul Consiliului Local Belcești, jud. Iași, recurentul - reclamant a exercitat și funcția de bibliotecar în cadrul comunei Belcești, structură aflată în aparatul de specialitate al primarului potrivit organigramei și statutului de funcții, contrar dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispozițiile art. 132 și 36 din Legea nr. 215/2001. Înalta Curte reține că deși recurentul-reclamant susține că raportul de evaluare se fundamentează pe faptul că nivelul UAT Belcești funcția de bibliotecar figurează în cadrul aparatului de specialitate al primarului și nu în subordinea Consiliului Local, acesta nu contestă situația factuală descrisă în cuprinsul Raportului de evaluare contestat, chestiunea în discuție fiind cea a interpretării sintagmei "aparat propriu de specialitate al consiliului local", prevăzută de dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003. Potrivit art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, "1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu: (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv". Conform art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 215/2001, consiliul local exercită "atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului", iar, potrivit alin. (3) lit. b) al aceluiași articol, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local "aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local...". Potrivit art. 132 din același act normativ:"(… ) Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului (… )" Este evident că în virtutea prerogativelor conferite prin art. 36 din Legea nr. 215/2001, recurentul-reclamant, în calitate de consilier local, avea atribuții referitoare la organizarea și funcționarea Serviciului public, putând aproba, la propunerea primarului, inclusiv statul de funcții al serviciului menționat în cadrul căruia era angajat în același timp cu contract individual de muncă, scopul reglementării fiind tocmai de a exclude efectele negative pe care le-ar putea genera o astfel de situație în planul transparenței în exercitarea funcțiilor publice. Conform prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001: "Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale". Înalta Curte constată că interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 36 alin. (2) lit. a), ale art. 36 alin. (3) lit. b) și ale art. 77 din Legea nr. 215/2001, precum și interpretarea teleologică (scopul urmărit de legiuitor) a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, conduc la concluzia că serviciul public în cadrul căruia recurentul-reclamant a avut calitatea de salariat, face parte din categoria serviciilor din aparatul propriu al Consiliului Local al comunei Belcești, unde acesta exercită o funcție de autoritate publică, respectiv pe cea de consilier local. Atâta vreme cât consiliul local hotărăște asupra elementelor esențiale de funcționare a unui agent economic, se impune să se rețină dependența decizională, cu consecința apartenenței la aparatul propriu, având în vedere și faptul că, în calitate de consilier local, recurentul-reclamant are posibilitatea să participe la adoptarea de hotărâri cu privire la funcția pe care o ocupă, bugetul de venituri și cheltuieli al serviciului pe care îl conduce, statul de funcții și organigrama acestuia. De altfel, în mod judicios judecătorul fondului a reținut că Hotărârile Consiliului Local Belcești din perioada 2016-2019 (anexate la filele x și următoarele din vol I) au aprobat o anumită organigramă și un anumit stat de funcții la nivelul acestui UAT, incluzând funcția de bibliotecar în cadrul aparatului de specialitate al primarului. În mod legal, instanța de fond a reținut că acestea sunt acte administrative în vigoare așa încât evaluarea stării de incompatibilitate a reclamantului se impune a fi raportată la conținutul acestora și nu la organigramele altor UAT-uri sau la prevederile Legii bibliotecilor. Mai mult decât atât, beneficiind de capacitate de drept administrativ, Consiliul Local al Comunei Belcești (din care face parte și reclamantul începând cu anul 2017) a decis ca la nivelul acestui UAT, funcția de bibliotecar să facă parte din aparatul de specialitate al primarului și nu să fie o structură subordonată autorității deliberative. Or, este mai mult decât evident că funcția de bibliotecar face parte din aparatul de specialitate al primarului rezultă, aspect întărit de probatoriul administrat în cauză, respectiv deciziile primarului de stabilire a salariului recurentului, organigrama și statele de funcții, dar și prin raportare la Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului de specialitate al Primarului Comunei Belcești, publicat pe site-ul instituției, în cadrul căruia se menționează că biblioteca în cadrul căreia recurentul își exercită funcția de bibliotecar face parte din structura organizatorică a acestuia. În consecință, criticile aduse sentinței recurate sunt neîntemeiate, fiind reținută corect existența stării de incompatibilitate reglementată de prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 și constatată prin Raportul de evaluare nr. 12357/13. 05. 2020 emis de pârâtă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.