Decizia nr. 1058/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj a solicitat anularea Deciziei nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 formulată de reclamantă privind imobilul situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris inițial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 și ulterior în CF nr. x Blaj sub nr. top. x și apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (reconvertită în format electronic în CF nr. x Blaj, nr. top. x) și în consecință, să se dispună în principal, restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris inițial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51, iar în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea în favoarea reclamantei a deciziei privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii, cu cheltuieli de judecată. Reclamanta a formulat precizare de acțiune prin care a solicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 formulată de reclamantă privind imobilul situat în Mun. Blaj, jud. Alba, compus din teren înscris inițial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 și ulterior în CF nr. x Blaj sub nr. top. x și apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (reconvertită în format electronic în CF nr. x Blaj, nr. top. x) și construcție edificată pe acesta la data preluării, dar neevidențiată în cartea funciară, și în consecință, să se dispună, în principal, restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris inițial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (compus din teren și construcție neîntabulată în CF), iar, în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea în favoarea reclamantei a deciziei privind acordarea de despăgubiri în condițiile legii.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Alba Iulia – secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 158/2020 din 11 noiembrie 2020, a respins, ca nefondată, acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată de reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparținut Cultelor Religioase din România.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că sentința atacată conține motive contradictorii și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În ceea ce privește motivele contradictorii pe care se întemeiază soluția instanței de fond, recurenta consideră că acestea rezidă din faptul că instanța de fond a reținut, în fapt, că imobilul înscris inițial sub A I 2 în CI nr. 290 Blaj sub nr. topo. 51, transcris apoi în favoarea Orașului Blaj în CI- nr. 788 Blaj sub nr. topo x și apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo x, apare înscris în favoarea reclamantei în baza încheierii nr. 5495/25.11.1992. În opinia recurentei, instanța de fond a omis să constate faptul că, după ce imobilul cu nr. topo x a fost transcris din CF inițial x Blaj, nu mai apar nici un fel de menținuni cu privire la nr. top. x dezmembrări, parcelări, înstrăinări, transcrieri în alte cărți funciare, imobilul fiind intabulat și în prezent în aceasta carte funciară conform mențiunii de sub B+1 în favoarea Orașului Blaj. În condițiile în care imobilul a fost dobândit în proprietate de unitatea administrativ-teritorială potrivit înscrierii de sub B+1 în baza încheierii nr. 124/19.02.1949, apare mențiunea "În baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, dreptul de proprietate asupra imobilelor transcrise aici din CF nr. x. 72. 60 și 63 se intabulează în favoarea Orașului Blaj". Prin urmare, imobilul înscris inițial sub nr. topo x în CF nr. x a fost transcris în CF nr. x Blaj în favoarea Orașului Blaj și a rămas înscris și în prezent în favoarea Orașului Blaj. Se mai arată că în CF nr. x Blaj (CF după reconversie nr. x Blaj), terenul de sub nr. top x, în suprafață de 1745 mp, apare înscris sub A+2, fără să fie vreo mențiune privind încheierea de carte funciară în baza căreia a fost înscris în CF nr. x. Sub B+2 apare înscrierea în baza încheierii nr. 5495 25.11.1992 conform căreia: "în baza adresei nr. x/1992, a Decretului-Lege nr. 26/1990 și a Protocolului încheiat la dala de 9 oct. 1992, asupra imobilului de sub A+1, cât și a imobilelor de sub A + 2+6, transcrise din CF nr. x, se întabulează dreptul de proprietate cu titlu de lege în favoarea Mitropoliei Română Unită cu Roma Greco-Catolică". Prin urmare, imobilul înscris inițial sub nr. topo x în CF nr. x apare în foaia A a CF nr. x Blaj fără a exista vreo mențiune că a fost transcris în acest CF din CF inițial x Blaj sau din CF nr. x Blaj (în acesta din urmă fiind înscris și în prezent în favoarea Orașului Blaj). Instanța de fond a omis a avea în vedere adresa nr. x/04.07.2017 a BCPI Blaj din care rezultă că "dosarul solicitat (6495/1992 -s.n.) lipsește din Arhiva OCIM Alba" În ceea ce privește reținerea potrivit căreia imobilul ce face obiectul acțiunii nu figurează în lista bunurilor restituite în baza H.G. nr. 466/1992, bunuri proprietate de stat care s-au predat prin efectul Decretului-Lege nr. 126/1990, aspect care rezultă și din adresa nr. x/28.06.2016 a Primăriei Mun. Blaj recurenta precizează că instanța de fond a omis a avea în vedere faptul că prin aceeași adresa nr. x 28.06.2016 a Primăriei Mun. Blaj această instituție a precizat că pentru imobilul înscris în CF nr. x Blaj cu nr. topo x "nu s-a emis de către UAT Blaj - Mun. Blaj nicio dispoziție de restituire în natură sau dispoziție de plată despăgubiri în favoarea nici unei entități" Și în ceea ce privește temeiul naționalizării imobilului dedus judecății, instanța de fond reține motive contradictorii. Faptul că imobilul înscris inițial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 a fost preluat abuziv de la reclamantă rezultă cu certitudine din următoarele: - înscrierea sub B + 7 din CF nr. x Blaj, privind încheierea nr. 124 19.02.1949, din care rezultă că "în baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, imobilul de sub A+2 se transcrie în CF nr. x în favoarea Orașului Blaj"; - sub B+l din CF nr. x Blaj în baza încheierii nr. 124/19.02.1949, unde apare mențiunea " În baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, dreptul de proprietate asupra imobilelor transcrise aici din CF nr. x. 72. 60 și 63 se intabulează în favoarea Orașului Blaj; - Procesul-verbal nr. x/08.01.1949 din care rezultă că s-a preluat imobilul din str. x, proprietatea fondului "A.", care a fost atribuit în proprietate Primăriei Orașului Blaj; - Încheierea nr. 124/1949 privind întabularea imobilelor înscris în CF nr. x în favoarea Orașului Blaj; - Procesul-verbal din 29.10.1948 privind inventarierea bunurilor aflate la dispoziția Administrației Capitulare din cadrul Mitropoliei Unită cu Roma, în care la pag. 8 la bunurile Fondului "A.", la pct. 1 este indicat preluat imobilul din str. x; - Inventarul imobilelor aparținând Administrației Capitulare, din care rezultă că imobilul situat la acel moment în Blaj, str. x, era compus din 3 camere, 1 baie, 1 grajd, 1 wc, descriere care în ceea ce privește construcția este identică cu cea din extrasul "Dosarului cuprinzând lucrările de inventariere a bunurilor imobiliare aflate pe teritoriul orașului Blaj aparținând cultelor" întocmit de Primăria orașului reședință Blaj în anul 1940 unde la poziția 209 referitoare la imobilul înscris în CF x Blaj apare în coloana 9 următoarea mențiune: "clădire compusă de 3 camere, 1 cămară, 1 magazie de lemn, 1 wc, construite din cărămidă acoperită cu țiglă, suprafața clădirii este de 97,68 mp, iar a terenului needificat de 1675 mp, întreținut de Mitropolie în stare bună". În opinia recurentei, este irelevantă "legătura" dintre top x inițial - care este mai mult decât evident că a fost naționalizat în baza Decretului nr. 358/1948 și top. x 1 și 51 2 care aparent au fost naționalizate ulterior, în anul 1955, de la persoane fizice, nefăcând obiectul cauzei cum și dacă au ajuns aceste topografice din proprietatea Orașului Blaj (unde au fost înscrise în 1949 în CF nr. x Blaj) în proprietatea unor persoane fizice, pentru ca apoi să fie preluate de stat în baza sentinței civile nr. 224/1955 a Tribunalului Târnăveni. Astfel, recurenta consideră că instanța a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale reținute ca fiind incidente (art. 5 alin. (2) din Regulamentul din aplicare aprobat prin H.G. nr. 1164/2002 - s.n.) deoarece intimata a cerut să se depună la dosarul administrativ o expertiză extrajudiciară pentru lămurirea situației imobilelor deduse judecății din prisma înscrierii acestora în mai multe cărți funciare. În acest sens, instanța de fond a reținut că reclamanta a formulat cererea de retrocedare "cu privire la imobilele identificate în CF x Blaj, top x, trecut în CF x top x, fără a se menționa alte evidențe de carte funciară, context în care în mod corect pârâta a dat eficienta evidentei de carte funciara în acord cu prevederile art. 21 din Legea 7/1996, motivând suficient decizia atacată". În primul rând trebuie menționat că, potrivit cererii nr. x/27.02.2003, s-a solicitat restituirea imobilului "clădire și teren, înscrise în CF nr. x Blaj top. x trecut din CF nr. x Top x", indicând în acest sens cartea funciară inițială în care a fost înscris dreptul de proprietate anterior naționalizării - CF nr. x Blaj - și cartea funciară la momentul formulării cererii - CF nr. x Blaj. Or, în condițiile în care aceeași instanță a reținut că nu se poate "contesta susținerea reclamantei că, în fapt, nu i s-a restituit imobilul identificat în cartea funciară" (pag. 9 alin. (7) din hotărâre), reținerea instanței potrivii căreia, în ceea ce privește obiectul cererii nr. x/2003, pârâta a soluționat corect cererea prin respingerea acesteia raportat la faptul că reclamanta este intabulată în cartea funciară, este nelegală, având în vedere obiectul cauzei, respectiv soluționarea unei cereri de restituire a unui imobil naționalizat în mod abuziv, fără titlu valabil, cu privire la care nu s-a emis nici un titlu de restituire, nici în procedura administrativă prevăzută de O.U.G. nr. 94/2000, nici pe drept comun printr-o hotărâre judecătorească, aspect necontestat și reținut ca atare de instanța de fond. În opinia recurentei, este greșită reținerea instanței de fond în sensul că întabularea în cartea funciară ar constitui dovada dreptului de proprietate asupra imobilului a cărui restituire a solicitat-o, prezumția existenței acestui drept fiind înlăturată de chiar lipsa unui titlu valabil care să fi stat la baza acestei întabulări, care să confere deplinătatea dreptului de proprietate, cu toate atribuțiile acesteia, inclusiv posesia. În concluzie, recurenta-reclamantă susține că instanța de fond, pornind de la premise contradictorii și reținând că poate analiza acțiunea dedusă judecății doar în "limitele de evaluare desprinse din prevederile O.U.G. nr. 94/2000 și H.G. nr. 1164/2002 și din obiectul cererii de restituire" a pronunțat o hotărâre nelegală din prisma încălcării sau aplicării legale a temeiurilor de drept incidente pricinii. În susținerea recursului sunt indicate și redate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimata Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Incidente procedurale Prin încheierea din 30.09.2022 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a suspendat recursul declarat de Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj împotriva Sentinței 158/2020 din 11 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Blaj.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin decizia contestată de recurenta-reclamantă, Comisia Specială de Retrocedare a constatat faptul că cererea de retrocedare a rămas fără obiect, întrucât imobilul, clădire și teren, situat în municipiul Blaj, județul Alba, înscris în cartea funciară electronică nr. x, provenită din coversia pe hârtie a cărții funciare nr. x a localității Blaj-oraș, nr. top. x, se află în proprietatea tabulară a Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, de Alba Iulia și Făgăraș cu titlu de restituire în temeiul Decretului nr. 126/1990, cu alte cuvinte, se află deja în proprietatea solicitantei. S-a reținut că imobilul nr. top. x care, potrivit susținerilor reclamantei este în fapt, la momentul actual nr. top. x și y. Instanța, dând eficiență rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, a statuat faptul că imobilul identificat cu nr. top. x apare ca intrat în posesiunea statului, care atestă că imobilul a aparținut unor persoane fizice (...) legătura dintre top. x și top. x și y nu a fost demonstrată, fiind evident că imobilele în discuție, din perspectiva evidenței de carte funciară, au fost naționalizate în baza unor titlul diferite, având proprietari originari diferiți. Astfel, s-a apreciat faptul că reclamanta a formulat cererea de retrocedare cu privire la imobilele identificate în C.F. x Blaj, top. x, trecut în C.F. x top. x, fără a se menționa alte evidențe de carte funciară, context în care pârâta a dat eficiență evidenței de carte funciară în acord cu prevederile art. 21 din Legea nr. 7/1996. Înalta Curte reține faptul că prin Decizia nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă s-a respins ca rămasă fără obiect cererea cu privire la imobilul înscris inițial în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51, transcris în CF nr. x Blaj și apoi în 789 Blaj, având în vedere faptul că imobilul solicitat se află în proprietatea tabulară a reclamantei cu titlu de restituire în baza Decretului nr. 126/1990, aspect care, reține pârâta, reiese din analiza extraselor de carte funciară. Instanța de fond a reținut că toate apărările cu privire la suprapunerile de carte funciară puteau fi valorificate de reclamantă în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară care să aibă ca efect identificarea imobilelor înscrise în cartea funciară, radierea încheierilor de Cf cu privire la top x, eventual sistarea cărții funciare în care aceasta apare ca fiind proprietară. Instanța de fond a mai reținut că o astfel de evaluare nu poate fi realizată pe cale incidentală în cadrul contestației împotriva deciziei comisiei care a dat valoare înscrierilor de carte funciară în limita competențelor sale. De asemenea, instanța de fond a mai constatat că prin acțiunea formulată, reclamanta tinde la obținerea unei hotărâri judecătorești prin intermediul căreia să se îndrepte erorile de carte funciară și lipsurile elementelor topografice care nu au permis nici expertului să tragă concluzii certe cu privire la evidența de carte funciară. Prin sentința civilă nr. 173/2023 Judecătoria Blaj a admis cererea formulată de reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Blaj prin Primar și, în consecință, a constatat nulitatea titlului care stă la baza înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei, de sub B+2 din CF nr. x Blaj-Oraș cu nr. top. x, asupra imobilului teren cu destinația "grădină" în suprafață de 1745 mp și construcție extratabulară înscrise sub A+2 în CF sus-menționat, a dispus anularea parțială a încheierii de carte funciară nr. x/25.11.1992 cu privire la înscrierea dreptului reclamantei, privind imobilul de sub A+2 din CF nr. x Blaj-Oraș, a dispus rectificarea CF nr. x Blaj-Oraș prin radierea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la nr. topo. 51 privind imobilul teren cu destinația "grădină" în suprafață de 1.745 mp și construcție extratabulară, înscrise sub A+2 în CF sus-menționat și prin radierea parțială a încheierii de carte funciară nr. x/25.11.1992 cu privire la top. x și revenirea la situația de carte funciară anterioară în sensul înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului Municipiul Blaj asupra imobilului cu nr. topo x din CF nr. x Blaj-Oraș. Având în vedere sentința civilă nr. 173/2023 a Judecătoriei Blaj definitivă și faptul că recurenta-reclamantă solicită fie restituirea în natură, în totalitate sau în parte, a imobilelor care fac obiectul cauzei (cu privire la care instanța de fond a reținut că nu poate fi contestat că, în fapt, nu s-au restituit), fie acordarea de despăgubiri, pentru acele părți din imobilele naționalizate care nu pot fi restituite în natură, fie obligarea intimatei la emiterea unei decizii de restituire în natură, în totalitate sau în parte/de acordare de despăgubiri pentru imobilele ce fac obiectul cauzei, Înalta Curte urmează a casa hotărârea pronunțată cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond, în raport cu sentința civilă nr. 173/2023 a Judecătoriei Blaj, va analiza toate susținerile, argumentele și apărările părților, va administra orice probă necesară și utilă soluționării cauzei, urmând a analiza și aspectele de fond invocate în susținerea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, față de soluția casării cu trimitere.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.