ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 749/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Deliberând asupra recursurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 12 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A., cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (5), art. 436 alin. (1) lit. b) și art. 438 din C. proc. pen.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, deși cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurenți îndeplinește cerințele de admisibilitate privind calitatea autorului excepției de a fi parte într-un proces în curs de soluționare, aflarea în vigoare a dispoziției legale criticate și inexistența unei decizii prin care Curtea Constituțională să fi sancționat anterior acest text de lege, cererea de sesizare a Curții Constituționale apare ca fiind inadmisibilă, argumentele prezentate neconstituind veritabile critici de neconstituționalitate, apte să provoace un examen al conformității normei legale cu legea fundamentală a României.

Potrivit art. 2 alin. (3) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.".

Astfel, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți a constatat că, prin excepția invocată, nu se formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci se susțin aspecte care țin de modificarea legislativă a unui text de lege pe care autorii excepției îl contestă, atribut care revine doar puterii legislative, nu și Curții Constituționale, care nu poate modifica, adăuga sau abroga prevederi legale.

Raportat la aceste considerente, s-a apreciat că, având în vedere că remediul procedural al excepției de neconstituționalitate nu a fost folosit de către petenți în scopul și finalitatea sa, respectiv pentru armonizarea prevederilor legale considerate neconstituționale cu legea fundamentală, se apreciază că excepția invocată nu respectă cerința reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la legătura cu soluționarea cauzei.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat recurs inculpatul A. și partea responsabilă civilmente B. S.A., prin avocat ales.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți, secția penală la data de 17 octombrie 2023, fiind stabilit termen la data de 26 octombrie 2023, dată la care cauza a fost amânată pentru termenul din 9 noiembrie 2023 cu citarea părților.

Recurentul A. și partea responsabilă civilmente B. S.A. au solicitat admiterea recursurilor, desființarea încheierii din data de 12.10.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția penală, cu consecința sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (5), art. 436 alin. (1) lit. b) și art. 438 din C. proc. pen.

Astfel, atât inculpatul A., cât și partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A. au susținut că art. 436 din C. proc. pen. oferă posibilitatea inculpatului de a formula recurs în casație cu privire la latura civilă a cauzei doar în ipoteza în care s-a dispus o soluție de condamnare, de renunțare, de amânare a aplicării pedepsei sau încetare a procesului penal, nu și atunci când a fost achitat și obligat la despăgubiri civile, ceea ce, în mod evident, reprezintă o îngrădire a dreptului de acces liber la justiție, conform art. 21 din Constituția României, pentru inculpații față de care s-a dispus o soluție de achitare.

Față de aceste considerente, au apreciat că, în cauză, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate invocate (prevăzute de art. 29 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 47/1992), motiv pentru care au solicitat admiterea recursurilor și, în consecință, sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate.

Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte apreciază recursurile declarate de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A. ca fiind nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, reglementează limitativ condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu o excepție de neconstitutionalitate, respectiv: excepția de neconstituționalitate trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; ea trebuie să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; excepția nu trebuie să aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și, în fine, să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor anterior evocate rezultă că cerințele de admisibilitate a excepției sunt și condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale. Instanța în fața căreia se invocă o excepție de neconstituționalitate verifică întrunirea condițiilor legale în care se poate recurge la acest mijloc de apărare, fără ca o atare analiză de admisibilitate să echivaleze cu un examen al conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea, de către instanță însăși, a unui aspect de contencios constituțional.

Evaluarea măsurii în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu poate avea însă, caracter formal. Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, și corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege. Sub acest aspect, în mod constant, instanțele judecătorești au statuat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci când ea vizează, în realitate, o chestiune de interpretare și de aplicare a legii sau atunci când tinde la modificarea sau completarea unor dispoziții normative.

Prin urmare, dacă examinarea condițiilor de admisibilitate referitoare la starea de procesivitate, legitimarea procesuală, aflarea în vigoare a dispozițiilor criticate și inexistența unor decizii de neconstituționalitate anterioare implică o examinare preponderent formală, evaluarea legăturii excepției cu soluția ce ar putea fi dată în cauză presupune o analiză mai aprofundată a particularităților acesteia. Aceasta deoarece nu orice text de lege poate fi criticat, pe calea controlului de constituționalitate a posteriori, pentru neconformitate cu legea fundamentală, ci numai acele norme care au o înrâurire semnificativă asupra soluției ce ar putea fi dispusă în cauză, în sensul în care ele sunt de natură a produce un efect concret asupra acesteia din urmă. Cerința relevanței este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată.

Din această perspectivă, examinând dispozițiile legale a căror neconstituționalitate a fost invocată în prezenta cauză, Înalta Curte constată că sunt întrunite trei dintre cele patru condiții de admisibilitate evocate, respectiv, excepția a fost invocată de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A. într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți, în procedura prevăzută de dispozițiile art. 440 din C. proc. pen., de analiză a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație ce vizează decizia penală nr. 390/A din data de 15 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Excepția se referă la neconstituționalitatea prevederilor art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. și art. 438 din C. proc. pen., texte de lege în vigoare, ce nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a instanței de contencios constituțional.

În schimb, similar primei instanțe, Înalta Curte constată că excepția invocată nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la legătura sa cu soluționarea cauzei.

Dispozițiile art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. reglementează modalități de soluționare a fondului acțiunii civile, aspecte irelevante în procedura filtru de examinare a admisibilității recursului în casație și, implicit, asupra soluției ce ar putea fi dată în această fază.

Prevederile art. 438 alin. (1) din C. proc. pen. și art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. sunt criticate de recurenți sub aspectul pretinsei omisiuni a legiuitorului de a permite exercitarea căii extraordinare de atac și într-o altă ipoteză decât cele limitativ reglementate, respectiv, în cazul inculpatului achitat și obligat la despăgubiri civile.

Or, din această ultimă perspectivă, recurenții nu tind, pe calea excepției invocate, la sancționarea unor aspecte de neconstituționalitate a normelor în vigoare, astfel cum se regăsesc în legea procesual penală, ci la realizarea unei veritabile reforme legislative, în care recursul în casație să poată fi exercitat și în ipoteza dispunerii unei soluții definitive de achitare.

Un atare demers nu este concordant cu scopul și finalitatea mijlocului de apărare al excepției de neconstituționalitate, respectiv armonizarea prevederilor legale considerate neconstituționale cu legea fundamentală.

Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 republicată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În contextul competenței sale legale astfel delimitate, instanța de contencios constituțional nu poate exercita prerogativele specifice unui legislator pozitiv, printr-o eventuală extindere a sferei de incidență a recursului în casație și la alte situații decât cele strict și expres prevăzute de codificarea procesual penală.

Ca atare, în mod corect prima instanță a constatat inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A., criticile formulate de aceștia în recurs fiind nefondate.

În consecință, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A. împotriva încheierii din data de 12 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga recurenții la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., în cuantum de 85 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul A. și de partea responsabilă civilmente S.C. B. S.A. împotriva încheierii din data de 12 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2020.

Obligă recurenții la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat A., în cuantum de 85 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 noiembrie 2023.