ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 36/2024

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 245/F din 11 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) rap. la art. 597 alin. (4) C. proc. pen.., a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul A..

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat contestatorul la plata sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut că, la data 11.10.2023, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată, sub nr. x/2023, cererea formulată de petentul condamnat A., prin care acesta a contestat mandatul în executarea căruia se află solicitând deducerea din pedeapsa aplicată de autoritățile Republicii Cipru prin sentința penală nr. 32240/14 pronunțată la data de 26.07.2016 de Tribunalul Larnaca, definitivă la data de 13.09.2016, recunoscută prin sentința penală nr. 204/F/24.10.2017 a Curții de Apel București, definitivă prin neapelare la data de 24.11.2017.

S-a arătat că, în drept, cererea a fost motivată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

La dosar au fost atașate sentința penală nr. 605/18.03.2020 a Judecătoriei Giurgiu, pronunțată în dosarul nr. x/2018, sentința penală nr. 57/F/05.04.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022 și nr. 31/F/14.02.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022, ambele ale Curții de Apel București – secția a II-a penală și a fost atașat dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București – secția a II-a penală.

Analizând cauza, prin prisma actelor existente la dosar și a dispozițiilor legale în materie, instanța a reținut că, în esență, contestatorul a invocat existența unor acte de clemență legislativă în Republica Cipru (acte de amnistie sau de grațiere), fapt ce ar determina scăderea, în fapt, a pedepsei aplicate de Tribunalul Larnaca și recunoscută prin sentința penală nr. 204/F/24.10.2017 a Curții de Apel București, definitivă prin neapelare la data de 24.11.2017.

Curtea a constatat că, prin sentința penală nr. 204/F/24.10.2017 a Curții de Apel București, definitivă prin neapelare la data de 24.11.2017, a fost recunoscută sentința penală nr. 32240/14, pronunțată de Tribunalul Larnaca, definitivă la data de 13.09.2016, dispunându-se transferarea condamnatului A. în Romania, în vederea continuării executării pedepsei de 22 ani închisoare, ce a fost aplicată prin sentința penală nr. 32240/14.

Curtea a reținut că, astfel cum rezultă din actele dosarului, Ministerul Justiției din Republica Cipru a comunicat prin adresa nr. x din 02.09.2019, că președintele Republicii Cipru a emis un decret prin care au fost amnistiate, în parte, cu un sfert din cuantumul pedepsei un număr de persoane condamnate, incluse pe o listă nominală înaintată de Administrația Penitenciarelor, pe baza criteriilor stabilite de către Procurorul General, dar s-a constatat faptul că, nu se încadrează în lista respectivă și cazul contestatorului condamnat A..

De asemenea, s-a notat că, prin intermediul Ministerului Justiției – Serviciul de Cooperare Judiciară Internațională în materie penală, Administrația Penitenciarelor din Republica Cipru a comunicat informații referitoare la perioada executată de petent în sistemul penitenciar cipriot, precizând că acesta a beneficiat de o reducere de 375 zile din sentința pronunțată pe baza bunei purtări și a unei atitudini corespunzătoare. Cu privire la cele susținute de contestator, prima instanță a reținut că autoritățile cipriote nu au confirmat poziția acestuia.

Totodată, contrar susținerilor contestatorului, Curtea a arătat că hotărârea de achitare pronunțată în recurs de instanța din Cipru a privit alți inculpați din acea cauză, iar autoritățile de România nu pot da curs solicitării privind aplicarea unui tratament similar.

Având în vedere că din întreg probatoriul administrat nu au reieșit probe care să confirme susținerile contestatorului în sensul intervenirii unor acte de clemență în ceea ce privește situația sa juridică în Republica Cipru, ci dimpotrivă, din informațiile comunicate rezultă că acesta nu a făcut obiectul unor astfel de măsuri, iar hotărârea de condamnare are caracter definitiv și executoriu, instanța a respins, ca nefondată, contestația la executare a persoanei condamnate A..

Împotriva acestei sentințe contestatorul A. a formulat, în termen legal, contestație.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția penală la data de 21.12.2023, sub numărul x/2023.

În cauză a fot fixat termen de judecată la data de 17.01.2024 cu citarea contestatorului și cu asigurarea apărării obligatorii pentru acesta, termen la care contestatorul A. a precizat, în esență, că prin contestația la executare formulată urmărește reducerea cu 10 ani a pedepsei aplicate de autoritățile judiciare din Cipru (22 ani), pe care o execută în România.

Examinând contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 245/F din 11 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, Înalta Curte constată următoarele:

La data de 10.10.2023, condamnatul A. a formulat o cerere intitulată "contestație la executare" întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. (ipoteza ce vizează orice alt incident ivit în cursul executării), precum și pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală C. proc. pen.., arătând că, în fapt, a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 12 ani închisoare, de către Curtea de Apel Nicosia – Cipru (în dosarul nr. x/2013), iar ulterior, a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 10 ani închisoare, de către autoritățile judiciare din Cipru (în dosarul nr. x/2017). A menționat că, la data de 20.11.2019 (ulterior transferării sale în România, în vederea executării celor două pedepse menționate), Curtea Supremă din Cipru a soluționat, în dosarul nr. x/2016-FIG.148/2016, recursul penal în casație, împotriva soluției pronunțate în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2017, în care fusese condamnat la 10 ani închisoare. Astfel, instanța supremă din Cipru a dispus anularea hotărârii de condamnare și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului din Nicosia, iar în rejudecare, Tribunalul a dispus achitarea tuturor inculpaților condamnați.

În raport de anularea condamnării la pedeapsa de 10 ani închisoare dispuse de autoritățile judiciare din Cipru, contestatorul A. a solicitat "reactualizarea și recalcularea" mandatului de executare a pedepsei închisorii (emis de autoritățile judiciare române ca efect al transferării în vederea continuării executării pedepsei străine într-un penitenciar din România), în sensul că urmează să execute o pedeapsă de 12 ani închisoare, iar nu o pedeapsă de 22 de ani închisoare .

Examinând înscrisurile de la dosar se constată că, prin sentința penală nr. 204/F din 24.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2017, definitivă prin neapelare la 24.11.2017, a fost recunoscută sentința penală nr. 32240/2014, emisă la data de 26.07.2016 de Tribunalul Penal Larnaca, prin care condamnatul A. a fost condamnat la 10 ani închisoare și prin care s-a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei de 22 ani închisoare, pedeapsă rezultantă din cumulul pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală recunoscută, cu pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală din 02.12.2013 a Judecătoriei Limassol, recunoscută anterior prin sentința penală nr. 281/F din 22.07.2017 a Curții de Apel București – secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin neapelare la data de 08.09.2014, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii (MEPÎ) nr. 305/15.12.2017.

S-a mai reținut prin aceeași hotărâre că, fapta imputată condamnatului are corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 218 alin. (1) și alin. (3) lit. f) C. pen., art. 219 alin. (1) C. pen. și art. 193 alin. (2) C. pen.

Văzând cererea formulată de contestatorul A., astfel cum a fost precizată și în fața instanței de control judiciar la termenul de judecată din 17.01.2024, se contată că, în mod greșit, Curtea de Apel București – secția a II-a penală a calificat-o ca fiind contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., în contextul în care contestatorul a invocat o cauză de reducere a pedepsei de 22 de ani închisoare pe care o execută în România, respectiv anularea pedepsei de 10 ani închisoare din cumulul efectuat de instanțele naționale, ca urmare a pronunțării unei soluții de achitare pronunțate de instanțele cipriote în rejudecare.

Așadar, având în vedere conținutul cererii formulate de contestator, Înalta Curte constată că mijlocul procedural care permite invocarea unei cauze de micșorare a pedepsei este contestația la executare, prev. de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Pe cale de consecință, Înalta Curte va admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 245/F din 11 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală, pe care o va desființa și, în rejudecare:

Va califica cererea formulată de contestator ca fiind contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., instanța competentă să o judece fiind, conform art. 598 alin. (2) teza I raportat la art. 597 alin. (6) C. proc. pen.., instanța corespunzătoare în grad celei de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului la data formulării cererii (Penitenciarul București Rahova), respectiv Judecătoria Sectorului 5 București.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 245/F din 11 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a II-a penală.

Desființează sentința penală contestată și, rejudecând,

Califică cererea formulată de contestator ca fiind contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Trimite cauza la Judecătoria Sectorului 5 București spre competentă soluționare.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2024.