ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 martie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța din data de 25 august 2023 emisă în dosarul nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, în temeiul art. 249 alin. (1), (2), (4) și 5 art. 250, art. 251 și art. 252 din C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din C. pen., art. 2 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) și alin. (3) și art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 78/2016, coroborat cu prev. art. 201 alin. (1) C. proc. pen. și art. 324 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus instituirea, în vederea confiscării speciale și a garantării executării cheltuielilor judiciare, a măsurii sechestrului asigurator asupra sumei de 37.600 RON – ridicată la data de 16.03.2023 de la inculpatul A..

Prin contestația înregistrată la data de 28 august 2023 sub nr. x/2023 la Tribunalul Bistrița-Năsăud, contestatorii B. și C. au contestat ordonanța din data de 25.08.2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, dispusă în dosarul nr. x D/P/2021, și comunicată la data de 25.08.2023, prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 37.600 RON și au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare de la domiciliul lor, și restituirea sumei de 37.600 RON, având în vedere faptul că aceste sume le aparțin, fiind obținute din venituri licite, fiind străine de dosarul cauzei, în care fiul lor C. este cercetat pentru săvârșirea de infracțiuni în legătură cu traficul de droguri.

Dosarul nr. x/2023 s-a înregistrat la data de 28.08.2023 pe rolul Tribunalului Bistrița Năsăud, fiind repartizat completului C5 JDL.

La primul termen de judecată stabilit în cauză la data de 08 septembrie 2023, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că, la data de 06 septembrie 2023, Tribunalul Bistrița-Năsăud a fost sesizat cu rechizitoriul nr. x/2021 fiind astfel înregistrat dosarul nr. x/2023 și reținând incidența dispozițiilor art. 250 alin. (5

1

) C. proc. pen. potrivit cărora, "dacă până la soluționarea contestației formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanța prin rechizitoriu, contestația se înaintează, spre competentă soluționare, judecătorului de cameră preliminară", a dispus înaintarea cauzei spre competentă soluționare judecătorului de cameră preliminară investit cu dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, cauza fiind repartizată manual completului nr. 5* - Fond.

La termenul de judecată din data de 3 octombrie 2023 în dosarul nr. x/2023, judecătorul de cameră preliminară a învederat participanților la proces existența dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Bistrița-Năsăud (având ca obiect contestația formulată de contestatorii B. și C. împotriva unei alte ordonanțe, din 30.08.2023, dispusă în același dosar nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, prin care au solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x), dosar care de asemenea a fost trimis judecătorului de cameră preliminară sesizat cu rechizitoriul nr. x/2021 (în cauza nr. x/20223), în temeiul dispozițiilor art. 250 alin. (5

1

) C. proc. pen. de judecătorul de drepturi și libertăți, termen la care s-a pus în discuție reunirea celor două contestații.

Astfel, în temeiul art. 43 alin. (1) lit. c) și alin. (3) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a dispus reunirea dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, având ca obiect contestația formulată de contestatorii B. și C. împotriva Ordonanței din 30.08.2023, dispusă în același dosar nr. x D/P/2021 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud (prin care au solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x), la dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, având ca obiect contestația formulată de B. și C. împotriva Ordonanței din 25.08.2023 în dosarul nr. x D/P/2021 prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON (solicitându-se ridicarea acesteia și restituirea sumei respective către contestatori), în considerarea faptului că persoana contestatorilor este aceeași în ambele dosare și au contestat măsuri asigurătorii raportat la același dosar de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 24 octombrie 2023, reprezentantul Parchetului a invocat în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 47 C. proc. pen., excepția de necompetență materială a judecătorului de cameră preliminară, având în vedere că suma de 37.600 RON a fost ridicată de la inculpatul A., față de care prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei, acesta fiind în continuare cercetat în dosarul disjuns (dosar în care a dobândit calitatea de inculpat pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri de risc), motiv pentru care a apreciat că contestația formulată trebuie judecată de judecătorul de drepturi și libertăți.

Prin încheierea penală nr. 290/CP/21.11.2023 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost disjunsă cauza având ca obiect contestația formulată de contestatorii B. și C. împotriva ordonanței procurorului din data de 30.08.2023, dispusă în dosarul nr. x D/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, prin care s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra autoturismului marca x nr. x (dosar nr. x/2023 al Tribunalului Bistrița-Năsăud), iar în baza art. 50 alin. (1) și (4) C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței de soluționare de către judecătorul de cameră preliminară a contestației formulate de contestatorii B. și C., împotriva ordonanței procurorului din data de 25.08.2023, dispusă în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, prin care s-a instituit măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON, constatându-se existența conflictului negativ de competență între judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bistrița-Năsăud și judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, fiind astfel sesizată Curtea de Apel Cluj – secția penală în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Prin încheierea penală nr. 265/2023 din 06 decembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud prin încheierea penală nr. 290/CP/20.11.2023 în dosarul nr. x/2023, privind constatarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că principala condiție pentru constatarea conflictului negativ de competență constă în aceea ca niciuna din instanțele aflate în conflict să nu se considere competentă să judece cererea cu care a fost sesizată.

Or, în cauză, Curtea a constatat că nu există două instanțe care să-și fi declinat reciproc competența, reținând că între judecătorul de drepturi și libertăți și cel de cameră preliminară, ambii aflați în cadrul secției penale din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud nu s-a ivit un conflict negativ de competență în accepțiunea dispozițiilor art. 51 C. proc. pen., care s-ar fi impus a fi soluționat de instanța superioară comună, ci un incident privind repartizarea contestației ca urmare a interpretării diferite cu privire la incidența dispozițiilor art. 250 alin. (5

1

) C. proc. pen.

În aceste condiții, s-a constatat că, în prima etapă nu a avut loc o declinare de competență, ci o înaintare pe cale administrativă a cauzei de la judecătorul de drepturi și libertăți la judecătorul de cameră preliminară din cadrul aceleiași secții, învestit cu rechizitoriul nr. x/2021 în care s-a emis ordonanța privind instituirea măsurii asiguratorii contestate. În mod analog, cel de-al doilea judecător a constatat, dimpotrivă, faptul că, în mod greșit, i-a fost repartizată cauza, dezînvestindu-se, în mod formal, printr-o încheiere de declinare de competență.

Curtea a constatat că, într-o atare ipoteză, nu sunt incidente dispozițiile art. 50 și art. 51 C. proc. pen. privind declinarea de competență și existența unui conflict de competență, câtă vreme conflictul s-a ivit între doi judecători din cadrul aceleiași secții, ca urmare a interpretării și aplicării dispozițiilor art. 250 alin. (5

1

) C. proc. pen., fiind în schimb incidente dispozițiile art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 3243 din 2022, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 1254 bis/27.12.2022, potrivit cărora "în cazul în care un complet consideră că în mod greșit i-a fost repartizat un dosar, sesizează președintele de secție sau, după caz, președintele instanței, care stabilește completul care va soluționa cauza, întocmind un proces-verbal".

Prin încheierea penală nr. 54/CP/2024 din data de 23 februarie 2024, pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2023, în baza art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident cu privire la judecarea contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

Pentru a dispune astfel, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud a reținut, în esență, că, prin încheierea penală nr. 265/2023, pronunțată la data de 6.12.2023 în dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Cluj, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin încheierea penală nr. 290/CP/20.11.2023 în dosarul nr. x/2023, privind soluționarea conflictului negativ de competență ivit în cauză cu judecătorul de drepturi și libertăți de la aceeași instanță, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj reținând totodată că sunt incidente în cauză dispozițiile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești.

Fiind sesizată conducerea Tribunalului Bistrița-Năsăud în acest sens, prin adresa din data de 18.12.2023, a fost întocmit de către vicepreședintele Tribunalului Bistrița-Năsăud procesul-verbal din data de 19.12.2023, prin care s-a reținut că președintele instanței nu a fost sesizat de completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu dosarul, iar pe de altă parte incidentul sesizat nu privește momentul repartizării aleatorii a dosarului — 28.08.2023, astfel că în cauză nu este aplicabil art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești pentru ca președintele instanței să stabilească completul care va soluționa cauza; altfel spus, președintele instanței nu poate tranșa, în baza art. 101 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, interpretări diferite ale art. 250 alin. (5)

1

C. proc. pen., ci poate doar analiza dacă la momentul repartizării aleatorii s-a repartizat greșit un dosar.

În condițiile în care judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a trimis cauza spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, apreciind că acesta este competent, în baza art. 250 alin. (5) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița-Năsăud a procedat în același sens, declinându-și competența de soluționare a contestației formulată de către contestatorii B. și C. în favoarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, și raportat la faptul că a fost respinsă de către judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, sesizarea de constatare a conflictului negativ de competență, reținându-se totodată că sunt incidente în cauză dispozițiile Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, iar prin procesul-verbal din data de 19.12.2023, întocmit de către vicepreședintele Tribunalului Bistrița-Năsăud, s-a reținut că incidentul sesizat nu determină aplicarea Regulamentului menționat, rezultă că nu s-a stabilit căruia dintre judecători îi revine competența de soluționare a contestației ce constituie obiectul prezentului dosar.

În consecință, întrucât nu este stabilită competența funcțională de soluționare a cauzei, consecutiv rezultând imposibilitatea aplicării normelor de procedură penală în vederea pronunțării unei soluții, s-a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen. referitoare la întreruperea cursului justiției, în baza cărora a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa cazul de întrerupere a cursului justiției incident cu privire la judecarea contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva Ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

Examinând sesizarea formulată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud privind întreruperea cursului justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar jurisprudențial, s-a constatat că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.

În doctrina juridică s-a menționat că întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală în dosarul nr. x/2020).

Aplicând aceste considerații la speța de față, se constată că ipoteza prevăzută de art. 40 alin. (4) C. proc. pen. nu se regăsește în prezenta cauză, câtă vreme nu există un caz în care cursul justiției este întrerupt.

Înalta Curte constată că, în realitate, disputa cu privire la judecarea contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud a intervenit între Judecătorul de drepturi și libertăți și Judecătorul de cameră preliminară din cadrul aceleiași secții a Tribunalului Bistrița-Năsăud, neexistând o situație excepțională care să constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal.

Întreruperea cursului justiției presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanțe judecătorești, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilității niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competență, astfel încât nu se poate determina instanța competentă a dispune o soluție legală.

Or, în cauză, se constată că există numai o neînțelegere între două complete de judecată ale Tribunalului Bistrița-Năsăud, respectiv Judecătorul de drepturi și libertăți și Judecătorul de cameră preliminară, care își declină în mod reciproc competența de soluționare a contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, această neînțelegere putându-se soluționa prin aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești adoptat prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 3243 din 2022, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 1254 bis/27.12.2022.

Având în vedere cele ce preced, se constată că în mod greșit Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin încheierea penală nr. 54/CP/2024 din data de 23 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a stabilit că este întrerupt cursul justiției, sesizând Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitarea implicită a acestuia ca instanța superioară să interpreteze aplicarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești nu se circumscrie incidentului procedural invocat, ci reprezintă mai degrabă o solicitare de rezolvare a conflictului dintre două complete din cadrul aceleiași secții a unei instanțe de judecată, lucru nepermis de lege.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în soluționarea contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva Ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud sunt aplicabile dispozițiile art. 250 alin. (1) C. proc. pen., în raport cu momentul formulării căii de atac, față de împrejurarea că ordonanța contestată vizează instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 37.600 RON ridicată la data de 16.03.2023 de la inculpatul A., față de care se efectuau în continuare cercetări penale de către organele de urmărire penală, inculpatul nefiind trimis în judecată la momentul sesizării instanței (în speță, judecătorul de drepturi și libertăți).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata că nu există caz de întrerupere a cursului justiției privind judecarea contestației formulată de contestatorii B. și C. împotriva ordonanței procurorului din 25.08.2023, dată în dosarul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, drept pentru care va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea de constatare a întreruperii cursului justiției.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru petenți, în cuantum de câte 340 RON, vor rămâne în sarcina statului și se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea de constatare a întreruperii cursului justiției.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru petenți, în cuantum de câte 340 RON, rămân în sarcina statului și se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2024.