ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 835/2024

Ședința publică din data de 16 aprilie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 20.06.2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDETEANĂ DE PENSII BOTOȘANI a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de pensionare cu luarea în considerare a Adeverinței nr. x din 02.05.2023 pentru stabilirea pensiei de serviciu a magistraților conform Legii nr 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor emisă de Tribunalul Botoșani, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2659 din data de 23.11.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Cluj s-a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Tribunalului Cluj, invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani.

S-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de către reclamantul A., cu domiciliul în Botoșani, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, cu sediul în Botoșani, în favoarea Tribunalului Botoșani, spre competentă soluționare.

În fundamentarea acestei sentințe, instanța a reținut, în esență, că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu prevederile art. 154 din Legea nr. 263/2010.

În speță, s-a reținut că reclamantul a formulat actiune în data de 20.06.2023 împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Botoșani, prin care a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de pensionare cu luarea în considerare a Adeverinței nr. x din 02.05.2023 pentru stabilirea pensiei de serviciu a magistraților conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor emisă de Tribunalul Botoșani.

Conform cărții de identitate, depusă la dosarul de pensie, domiciliul reclamantului este în municipiul Botoșani, str. x, jud. Botoșani, iar Casa Judeteană de Pensii care a acordat drepturile de pensie cuvenite reclamantului este Casa Județeană de Pensii Botoșani, astfel încât nu sunt întrunite niciuna din condițiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 263/2010, respectiv domiciliul reclamantului sau sediul pârâtei.

În ceea ce privește aplicarea dispoziților art. 127 alin. (1) C. proc. civ., instanța a reținut că reclamantul nu a menționat că este magistrat la Tribunalul Botoșani sau Curtea de Apel Suceava, astfel încât instanța să își poată reține competența în raport cu acest text legal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 186/2024 din 27 februarie 2024, s-a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Botoșani – secția I civilă, invocată din oficiu; a fost declinată competența de soluționare a prezentei cauze, privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Botoșani, în favoarea Tribunalului Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale; s-a constatat ivit, în temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., conflictul negativ de competență și s-a dispus suspendarea cauzei și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În fundamentarea acestei sentințe, instanța a reținut, în esență, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, cu faptul că reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Botoșani, conform Adeverințelor nr. x/23.01.2018 și nr. y/12.10.2022, eliberate de Tribunalul Botoșani și în aplicarea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ., care stabilesc că în cazul în care un judecător este reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea, că Tribunalul Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale este instanță legal sesizată de reclamant.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

În speță, se constată că reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Botoșani, conform adeverințelor nr. x/23.01.2018 și nr. y/12.10.2022, eliberate de Tribunalul Botoșani.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. sunt norme speciale, derogatorii de la normele de competență teritorială, care stabilesc un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care/pe lângă care își desfășoară activitatea judecătorul/procurorul, asistentul judiciar sau grefierul, care are calitate de reclamant al unei pricini de competența instanței respective ori a uneia inferioare ei.

Totodată, norma legală instituie un caz de prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea reclamantul.

Cum litigiul dedus judecății ar fi trebuit, potrivit regulilor de drept comun în materie, să revină spre competentă soluționare Tribunalului Botoșani, Înalta Curte subliniază că dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. se opun unei asemenea învestiri, atât timp cât reclamantul își desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului Botoșani, împrejurare ce atrage competența uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Suceava.

În temeiul textelor de lege mai sus menționate, competența teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului Cluj, instanță judecătorească de același grad cu Tribunalul Botoșani, aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată Curții de Apel Suceava, instanță care a fost sesizată de reclamant în acord cu dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale."

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 aprilie 2024.