ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 485/2024

Ședința publică din data de 5 martie 2024

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 05.11.2018, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâta E. S.A., prin consorțiul de lichidatori judiciari F. și G., au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că au fost angajații pârâtei și au lucrat în locuri de muncă și în activități ce se încadrează în grupa I de muncă în procent de 100% sau mai puțin, după cum urmează: A., pentru perioada: 23.07.2010-04.12.2015; B., pentru perioada 01.07.2010-18.11.2015; C., pentru perioada 01.07.2010-04.12.2015 și D., pentru perioada 01.07.2010-07.12.2015; obligarea pârâtei la eliberarea de adeverințe prin care să se ateste încadrarea în condiții de muncă speciale (grupa I); în subsidiar, să se constate că activitatea desfășurată de fiecare reclamant se încadrează în grupa a II-a de muncă și să fie obligată pârâta să elibereze adeverințe care să se ateste încadrarea în condiții de muncă deosebite, cu plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1772 din 07 aprilie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a respins acțiunea precizată formulată de reclamanții A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâta E. S.A., prin consorțiul de lichidatori judiciari F. și G..

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții A., B., C. și D..

Prin decizia civilă nr. 109/2023 din 10 ianuarie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a admis apelul formulat de reclamanții A., B., C., și D. împotriva sentinței civile nr. 1772 din 07 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2018, intimată fiind pârâta E. S.A., prin consorțiul de lichidatori judiciari F. și G., a anulat sentința și a luat act că reclamanții au renunțat la judecata acțiunii.

Împotriva deciziei civile nr. 109/2023 din 10 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, pârâta S.C. E. S.A. prin Consorțiul de lichidatori judiciari F. și G. a formulat recurs, indicând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, iar pe fond, respingerea apelului formulat de A., B., C. și D..

S-a arătat că, în cursul judecării cererii de apel, apelanții au depus declarații autentificate la notar, prin care au renunțat la judecarea cererii introductive ce face obiectul dosarului nr. x/2018, iar instanța a dispus prin hotărârea recurată admiterea apelului, anularea sentinței și a luat act că reclamanții renunță la judecata acțiunii.

Astfel, instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 406 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stabilesc obligativitatea acordului expres sau tacit al societății E.. Întrucât aceasta nu a fost prezentă la termenul la care apelantii-reclamanți au declarat că renunță la judecată, instanța trebuia să acorde un termen până la care pârâta să-și exprime poziția față de de cererile de renunțare.

Intimații-reclamanți A., B., C. și D. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului, în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ. totodată, au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 10 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză, cu mențiunea că părțile pot depune puncte de vedere la raport în termen de 10 zile de la comunicare; niciuna dintre părți nu a înțeles să exercite acest drept.

Prin încheierea din 12 decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins excepția nulității recursului, pe care l-a admis în principiu, acordând termenul de astăzi, 5 martie 2024.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține drept fondat recursul pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat în mod expres de recurentă, casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Criticile conturate de recurentă prin memoriul de recurs vizează pronunțarea deciziei cu nesocotirea normelor de drept procesual referitoare la condițiile în care se poate lua act de renunțarea la judecata cauzei în calea de atac.

Înalta Curte notează că dispozițiile art. 406 C. proc. civ. reglementează condițiile în care poate opera renunțarea reclamantului la judecată, aceasta reprezentând un act procesual de dispoziție al părții în cauză.

Alin. (4) al acestui articol stipulează: "Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare", iar potrivit alin. (5), "Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză".

Astfel, dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea este condiționată de acordul expres sau tacit al celeilalte părți. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va amâna judecata pentru ca acesta să-și exprime poziția față de cererea de renunțare. În acest caz, indiferent după cum are sau nu termen în cunoștință, pârâtul va fi înștiințat în legătură cu cererea reclamantului, pentru a se pronunța asupra renunțării.

În considerentele deciziei recurate, instanța a reținut că, în cauza de față, prin declarațiile autentificate la Biroul Individual Notarial H. sub nr. x/16.09.2022 (B.), nr. 1115/28.09.2022 (C.), nr. 1048/16.09.2022 (D.) și nr. 1047/16.09.2022 (A.), apelanții-reclamanți au arătat că renunță la judecarea cererii introductive ce face obiectul dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, solicitând a se lua act de declarațiile acestora.

De asemenea, având în vedere dispozițiile art. 406 C. proc. civ., precum și art. 9 C. proc. civ., instanța de apel a luat act de voința reclamanților, exprimată liber și neviciat, în sensul renunțării la judecata acțiunii formulate, și, în baza art. 406 alin. (5) C. proc. civ., a admis apelul, iar sentința a fost anulată.

Din parcurgerea actelor dosarului, Înalta Curte constată că, la termenul din 10 ianuarie 2023 (prim termen în apel), când intimata-pârâtă nu a fost prezentă, apărătorul apelanților-reclamanți a depus declarații autentificate la notar, date de apelanții-reclamanți A., B., C. și D., prin care aceștia au solicitat să se ia act că renunță la judecarea cererii de chemare în judecată ce face obiectul cauzei de față.

De asemenea, constată că cererea de renunțare la judecata acțiunii pendinte nu a fost comunicată intimatei-pârâte.

Ca atare, instanța constată că, în condițiile art. 406 alin. (1) și (5) C. proc. civ., cu referire la art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru a se lua act în mod legal de renunțarea la judecarea cererii de chemare în judecată, este necesar a se obține acordul expres sau tacit al părților adverse, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.

În situația de față, întrucât această manifestare de voință a intervenit după termenul la care părțile au fost citate, instanța de apel era obligată, în lipsa de la dezbateri a intimatei-pârâte, să acorde un termen acesteia pentru a-și putea exprima punctul de vedere cu privire la renunțare, conform art. 406 alin. (4) teza a II-a C. proc. civ.

Or, în speță, intimata-pârâtă nu a fost înștiințată în legătură cu cererea reclamanților, pentru a se pronunța asupra renunțării, instanța dând eficiență dispozițiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. chiar la primul termen de judecată, fără a da posibilitatea acestei părți să formuleze un punct de vedere la cererea de renunțare.

Drept consecință, Înalta Curte constată că, în mod nelegal, instanța de apel, cu încălcarea principiului contradictorialității ce guvernează procesul civil, dar și a dispozițiilor art. 406 alin. (4) și (5) C. proc. civ., a luat act de renunțarea apelanților-reclamanți la judecata acțiunii.

Având în vedere argumentele expuse, pentru a înlătura vătămarea produsă recurentei-pârâte, conform art. 496 alin. (1) și (2) și art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 109/2023 din 10 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel, cu respectarea condițiilor impuse de prevederile art. 406 C. proc. civ., asupra cererii de renunțare la judecata acțiunii introductive de instanță, formulată de apelanții-reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. E. S.A. PRIN CONSORȚIUL DE LICHIDATORI JUDICIARI F. ȘI G. împotriva deciziei civile nr. 109/2023 din 10 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I Civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 martie 2024.