ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.01.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 192/2024

HOTĂRÂRE
31.01.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 192/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă, înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș la 08.11.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., prin B. S.A. Lyon, Sucursala București, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu intervenientul forțat C., să oblige pârâta la plata sumei de 5.611,58 RON, reprezentând diferență neachitată din costurile necesare pentru readucerea autovehiculului înmatriculat sub nr. x la starea anterioară producerii evenimentului asigurat, a penalităților de întârziere de 0,2%/zi de întârziere – calculate începând cu 21.10.2022, ziua următoare scadenței obligației de plată, și până la data plății integrale a debitului – și a cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 472/22.02.2023, Judecătoria Caransebeș a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că în cauză nu sunt incidente cazurile de competență teritorială alternativă prevăzute de art. 115 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanta a promovat cererea în calitate de cesionar – prin contractul de cesiune de creanță nr. x – al unei creanțe de asigurări, derivată dintr-un accident de circulație.

A relevat, reținând caracterul de excepție al dispozițiilor art. 115 alin. (3) C. proc. civ. – care derogă atât de la regula instituită la art. 107, cât și de la cea reglementată de art. 115 alin. (1) din același cod –, că dreptul persoanei păgubite de a introduce cererea de chemare în judecată la sediul său nu poate fi transmis prin cesiune.

La rândul său, prin sentința civilă nr. 8601/16.11.2023, Judecătoria Sectorului 1 București – secția I Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea incidentului procedural.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, în cauza de față, instanța competentă se determină în condițiile art. 115 alin. (1) și (3) C. proc. civ., care prevăd că, în materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face și la instanța în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat, iar în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terțul prejudiciat poate introduce acțiune directă și la instanța domiciliului sau, după caz, a sediului său.

A reliefat și că, potrivit art. 1.568 alin. (1) C. civ., cesiunea de creanță transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanța cedată, precum și toate drepturile de garanție și toate celelalte accesorii ale creanței cedate.

Constatând existența unui conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art. 1.028 C. proc. civ., în litigiul de față, reprezentat de o cerere de valoare redusă circumscrisă materiei asigurării obligatorii de răspundere civilă, competența se determină potrivit dreptului comun; așadar, în privința competenței teritoriale este incident art. 115 alin. (3) din același cod, care dispune că "În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terțul prejudiciat poate introduce acțiune directă și la instanța domiciliului sau, după caz, a sediului său".

Statuările divergente ale instanțelor aflate în conflict derivă din concluzia diferită a acestora cu privire la calitatea de terț prejudiciat a reclamantei.

Înalta Curte reține că, în concordanță cu principiul protecției terțului păgubit, care guvernează asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule, sintagma de terț prejudiciat, utilizată în textul art. 115 alin. (3) C. proc. civ., trebuie să primească, în conformitate cu art. 2.223 C. civ. și art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, un înțeles care să includă nu numai persoana păgubită inițial, ci și pe succesorii săi, atât pe cei universali ori cu titlu universal, cât și pe cei cu titlu particular, cărora, în conformitate cu art. 1.381 alin. (3) C. civ., li s-a transmis creanța reprezentată de dreptul de reparație.

Transpunând aceste considerente la conflictul de competență de față, se reține că, prin contractul nr. x/21.10.2022, terțul prejudiciat cedent, D. – care a formulat inițial pretențiile litigioase împotriva pârâtei în dosarul de daună nr. x –, a transmis reclamantei cesionar creanța în valoare de 18.186,91 RON.

La 26.10.2022, pârâta asigurător a efectuat o plată parțială din sumele pretinse prin cererea de despăgubire, ceea ce probează că cesiunea de creanță i-a devenit opozabilă și că a dat eficiență contractului încheiat de terțul prejudiciat cedent și reclamantă; litigiul de față privește diferența din suma cerută de terțul prejudiciat, contestată de asigurător.

În aceste condiții, instanța supremă conchide că reclamanta îndeplinește condițiile pentru a fi considerat terț prejudiciat, în sensul art. 115 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât avea dreptul de a introduce acțiunea directă la instanța competentă pentru sediul său, aflat Caransebeș, jud. Caraș-Severin.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Caransebeș.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-10-16
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1873/2024
Ședința publică din data de 16 octombrie 2024 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea de valoare redusă, înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeș la 12.05.2023, reclamanta S.C. A. S.R.L. a
ÎCCJ 2024-10-08
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1720/2024
Ședința publică din data de 8 octombrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 04.08.2023, pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub numărul x/202
ÎCCJ 2026-01-29
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 178/2026
Ședința publică din data de 29 ianuarie 2026 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța, secția Civilă la 30.09.2024, reclamanta A. S.R.L. a chemat în j
ÎCCJ 2023-05-18
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1288/2023
Ședința publică din data de 18 mai 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prin cererea de valoare redusă înregistrată la 16 august 2022 pe rolul Ju
ÎCCJ 2024-09-18
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1526/2024
Ședința publică din data de 18 septembrie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș la data de 12.10.2023
Sursă