ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2024

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București – secția I Civilă la 27.10.2022, contestatoarea A. S.A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, în contradictoriu cu intimații B., C. și D., să repună părțile în situația anterioară formulării notificării comunicate la 14.10.2022, prin care intimații au solicitat, în principal, transferul dreptului de proprietate asupra imobilului aflat în garanția sa, în vederea stingerii datoriei prin operațiunea dării în plată și, în subsidiar, adaptarea contractului de credit.

La 14.12.2022, intimații au depus la dosar atât întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale, cât și o cerere reconvențională, în care au solicitat adaptarea contractului de credit ipotecar, prin reechilibrarea prestațiilor, astfel încât pierderile să fie împărțite în mod egal.

Prin sentința civilă nr. 3287/03.04.2023, Judecătoria Sectorului 1 București – secția I Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focșani.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că domiciliile intimaților se află în Focșani, iar art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 stabilește o competență teritorială exclusivă a instanței în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului.

La rândul său, pronunțând sentința civilă nr. 8274/25.10.2023, Judecătoria Focșani – secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea incidentului procedural.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că, la data introducerii acțiunii, intimatul B. avea domiciliul în București, iar față de această împrejurare, în conformitate cu art. 116 și 112 alin. (1) C. proc. civ. și art. 7 din Legea nr. 77/2016, Judecătoria Sectorului 1 București este competentă să soluționeze cererea.

Constatând existența unui conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, pentru următoarele considerente:

Litigiul face parte din materia protecției drepturilor consumatorilor, iar în privința competenței teritoriale, regula instituită de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 prevede că cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază consumatorul.

Statuările divergente cu privire la competența teritorială ale instanțelor aflate în conflict derivă din determinarea domiciliului pe care intimatul B. îl avea la momentul introducerii cererii, 27.10.2022.

Potrivit art. 90 alin. (1) C. civ. "reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut", iar potrivit art. 91 alin. (1) din același cod, "dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".

Mențiunile din cartea de identitate a intimatului B., emisă la 24.02.2015, relevă că domiciliul acestuia se află în București, Calea x, apartament 19; aceste date sunt confirmate și de referatul întocmit de prima instanță sesizată, ca urmare a accesării bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date. În egală măsură, datele înscrise pe cartea de identitate cu privire la reședința aceluiași intimat nu infirmă situația reținut anterior, întrucât reședința s-a aflat în Focșani, jud. Vrancea, în perioadele 03.08.2018-02.08.2019 și 03.02.2023-02.02.2024.

În considerarea aspectelor evocate, rezultă că la data sesizării Judecătoriei Sectorului 1 București, domiciliul intimatului B. se afla în circumscripția acestei instanțe.

Subsecvent acestei concluzii, devin incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cărora "cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia".

Această tehnică derogatorie de la normele de competență, care are în vedere buna administrare a justiției și permite reclamantului să se adreseze oricărei instanțe competente în funcție de domiciliul copârâților, atrage aplicarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora "reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

În condițiile în care contestatoarea și-a exercitat în mod legal dreptul de opțiune, învestind instanța competentă teritorial pentru unul dintre consumatorii intimați, aceasta a devenit singura jurisdicție competentă pentru soluționarea cauzei.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2024.