ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 837/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 837/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 21 martie 2024
Asupra contestației privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București:
Prin decizia nr. 1023 din 4 iulie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, evocând fondul, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., ca neîntemeiată.
Contestația privind tergiversarea procesului:
La 7 martie 2024, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă contestația privind tergiversarea procesului, pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea și semnarea deciziei civile nr. 1023 din 4 iulie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenta A. S.R.L.
În motivare, contestatoarea a arătat, în esență, că deși hotărârea a fost pronunțată la 4 iulie 2023, nu este motivată și comunicată nici până în prezent. De asemenea, a menționat și împrejurarea că, anterior pronunțării soluției, dosarul a suferit 9 amânări de pronunțare, astfel încât, de la momentul rămânerii în pronunțare, respectiv 28.02.2023 și până în prezent, a trecut un interval de timp de 1 an de zile, în care a fost în imposibilitate de a-și stabili conduita în raport de soluția instanței.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Examinând contestația privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reține următoarele:
Contestația privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultățile ivite în soluționarea cauzelor civile într-un termen optim și previzibil.
Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, prin sancționarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiași text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa, cât și atitudinea instanței față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților care aveau obligații legale sau judiciare.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.
Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situațiile în care chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.
Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 1023 din 4 iulie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, a fost motivată, redactată și semnată la 13 martie 2024, iar la 19 martie 2024, contestatoarea a depus note scrise prin care a învederat motivarea hotărârii și a solicitat respingerea contestației, ca rămasă fără obiect.
Potrivit principiului disponibilității, în cadrul procesului civil, părțile au dreptul de a dispune de obiectul procesului, precum și de mijloacele procesuale de apărare, acestora aparținându-le rolul hotărâtor în determinarea existenței unui anumit proces civil.
În cauză, întrucât pe parcursul soluționării contestației la tergiversare hotărârea a fost motivată, redactată și semnată, demersul procesual, inițial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere procesual.
Astfel, dând prevalență solicitării contestatoarei, dat fiind că hotărârea a fost motivată, redactată și semnată, Înalta Curte urmează a respinge, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca rămasă fără obiect, contestația privind tergiversarea procesului ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenta A. S.R.L.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 martie 2024.