ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 807/2024

Ședința publică din data de 21 martie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

La 7 ianuarie 2020 a fost înregistrată, pe rolul Tribunalului Argeș, cererea de chemare în judecată prin care reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. și C. S.R.L. a solicitat instanței obligarea acestora la plata daunelor morale în cuantum de 200.000 euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral constând în suferința fizică și psihică, în solidar, sumă ce va fi plătită în RON la valoarea de circulație euro-leu din ziua plății, iar în subsidiar, obligarea pârâtei ce va fi găsită vinovată de producerea prejudiciului la plata daunelor morale în cuantum de 200.000 euro și plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 467 din 27 septembrie 2022, Tribunalul Argeș –Secția civilă a respins cererea, ca neîntemeiată, și a obligat reclamanta să plătească fiecăreia dintre cele două pârâte cheltuieli de judecată reduse în sumă de 2.000 RON.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.

Prin decizia civilă nr. 3556 din 8 iunie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 467 din 27 septembrie 2022 a Tribunalului Argeș – secția civilă.

Împotriva acestei decizii, la 10 august 2023, a declarat recurs reclamanta.

Prin rezoluția administrativă din 21 septembrie 2023, s-a dispus emiterea unei adrese către recurenta-reclamantă, cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.677,5 RON, în raport cu dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs ca netimbrată.

În ședința publică din 21 martie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite și va anula recursul, ca netimbrat, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

În prezenta cauză, se constată că recurenta-reclamantă nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6.677,5 RON, deși, prin rezoluția administrativă din 21 septembrie 2023, i s-a pus în vedere obligația de a timbra cererea de recurs cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 6.677,5 RON. Se reține că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și nici cerere de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii, reducerii sau eșalonării. Neîndeplinirea obligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 6.677,5 RON, aferentă căii de atac, este imputabilă exclusiv recurentei-reclamante, care nu a înțeles să achite taxa datorată potrivit legii, determinând aplicarea, de către instanță de recurs, a sancțiunii nulității, prevăzută expres la art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru fixată prin rezoluția administrativă din 21 septembrie 2023 are un cuantum moderat, recurenta-reclamantă a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru și/sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac a recursului este una extraordinară. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reține că, prin anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de către reclamantă s-ar aduce atingere dreptului său fundamental de acces la justiție.

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu la termenul din 21 martie 2024, și va anula, ca netimbrat, recursul formulat de către reclamantă împotriva deciziei civile nr. 3556 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 3556 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2024.