ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 297/2024

Ședința publică din data de 06 februarie 2024

Deliberând, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 29.04.2021, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D., E. și F., solicitând să se declare inopozabilitatea față de reclamantă a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.02.2020 de către notarul public G. și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/14.04.2020, intabulate în Cartea Funciară nr. x-CI-UII a U.A.T. Râmnicu-Vâlcea, cu consecința revenirii, în ceea ce privește dreptul lor de urmărire, a imobilului-apartament nr. x, situat în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, str. x, ce face obiectul contractelor criticate, în patrimoniul urmăribil al debitorilor-pârâți B. și C.. S-a solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâții B. și C. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția dreptului material la acțiune, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Pârâții D. și E. au formulat întâmpinare, prin care au invocat prescripția dreptului material la acțiune, iar pe fondul dedus judecății au solicitat respingerea cererii.

Pârâta F. a formulat întâmpinare, prin care a invocat prescripția dreptului material la acțiune, iar pe fondul dedus judecății a solicitat respingerea cererii, cu aceeași motivare cu cea arătată în întâmpinarea celorlalți pârâți.

Prin sentința civilă nr. 1186 din 24 martie 2022, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins acțiunea, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta A. S.A. și apel incident pârâții B. și C..

Prin decizia civilă nr. 1098/A/8.12.2022, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, a respins ca nefondate apelurile.

Împotriva deciziei nr. 1098 din 08 decembrie 2022 a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă a formulat recurs reclamanta A. S.A., prin Direcția Juridica - Biroul Regional de Litigii și Insolvență Târgu-Jiu, înregistrat pe rolul Curții de Apel, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 06.02.2023.

Prin încheierea din data de 31 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II-a a Curții de Apel Pitești și a declinat soluționarea recursului către secția I Civilă din cadrul Curții de Apel Pitești.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut că în structura Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile, astfel că, prin Hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești a stabilit ca, începând cu data de 15 martie 2016, în vederea echilibrării volumului de activitate între cele două secții civile, dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie soluționate de secția a II-a Civilă.

Astfel, aplicând criteriul ce ține de natura litigiului, și văzând că reclamanta solicită, în temeiul acțiunii revocatorii, declararea inopozabilității, față de aceasta, a unor acte juridice pretins vătămătoare, a apreciat că litigiul de față nu are legătură cu specificul activității comerciale desfășurate de reclamantă în vederea realizării obiectului său de activitate și că nu are natura unui litigiu cu profesioniști, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, ci aparține materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competența de soluționare a secției I Civile a Curții de Apel Pitești, conform hotărârii colegiului de conducere.

Pe cale de consecință, față de faptul că litigiul nu se poartă în raport cu activitatea concretă a unui profesionist și nici nu aparține unei anumite materii specializate care ar intra în competența secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a apreciat că recursul exercitat în prezenta cauză nu este în competența de soluționare a acestei din urmă secții.

Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin încheierea din 11 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției I Civile și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea secției a II-a Civile de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a soluționa acest conflict.

În luarea hotărârii de declinare a fost avută în vedere Decizia nr. 4/2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat în sensul că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina:

- cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;

- în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)."

A reținut că, din relațiile furnizate de Tribunalul Vâlcea reiese faptul că la data promovării căii de atac a apelului, la nivelul Tribunalului Vâlcea nu existau completuri specializate pentru soluționarea litigiilor cu profesioniști, astfel că devine incidentă a doua ipoteză reliefată în Decizia nr. 4/2023.

Analizând cauza în funcție de natura și obiectul acesteia, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 18/17.10.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, curtea de apel a constatat că aceasta are natura civilă, deși privește atât persoane fizice, cât și persoane juridice.

Astfel, a reținut că prezenta acțiune are ca obiect o acțiune revocatorie prin care reclamantul, profesionist, tinde la atingerea scopului pentru care, în desfășurarea activității economice, a încheiat contractul de credit cu o parte dintre pârâți, respectiv acela de a-și proteja patrimoniul și de a obține profit, și în consecință competența secției specializată în soluționarea litigiilor cu profesioniștii este atrasă de însăși natura și obiectul litigiului care s-a născut din desfășurarea activității economice a reclamantului.

A mai susținut că nu se poate reține că litigiul nu se poartă în raport cu activitatea concretă a unui profesionist, întrucât are legătură cu specificul activității economice desfășurate de reclamant în vederea realizării obiectului său de activitate, respectiv acela de a acorda credite și a urmări restituirea acestora.

De asemenea, instanța a avut în vedere și dezlegările date prin Decizia RIL nr. 2/2019 prin care s-a statuat că cererile formulate în procedura executării ... constituie cereri formulate în materia ce face obiectul specializării, chiar dacă aceste cereri nu se poartă în raport de activitatea concretă a profesionistului.

Totodată, a arătat instanța că, prin Decizia nr. 31 din 21.03.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Pitești, au fost înființate completuri specializate în cauze cu litigii cu profesioniștii în cadrul secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, astfel că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, care se circumscrie domeniului de activitate al secției a II-a, specializată pentru soluționarea cauzelor cu profesioniști, a declinat competența de soluționare a căii de atac a recursului în favoarea acestei din urmă secții.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea reclamantei A. S.A., prin care a solicitat instanței să se declare inopozabilitatea față de aceasta a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.02.2020 de către notarul public G. și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/14.04.2020, intabulate în Cartea Funciară Râmnicu-Vâlcea, cu consecința revenirii, în ceea ce privește dreptul lor de urmărire, a imobilului ce face obiectul contractelor în patrimoniul urmăribil al debitorilor-pârâți B. și C..

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1562 și urm. C. civ.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă, iar calea de atac a apelului exercitată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie a fost soluționată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă.

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. civ., "dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere".

În speță, condițiile prevăzute de textul de lege anterior menționat sunt îndeplinite având în vedere că dezînvestirea reciprocă a operat între două secții ale Curții de Apel Pitești, respectiv între secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, și secția I civilă, instanța în fața căreia s-a ivit conflictul.

Conflictul negativ de competență a fost generat de aplicarea Deciziei nr. 18/2016 pronunțate de Înalta Curte într-un recurs în interesul legii, în considerarea căreia se impune identificarea în cauză a unei eventuale competențe specializate de soluționare a recursului exercitat în cadrul unui litigiu ce are ca obiect o acțiune revocatorie întemeiată pe dispozițiile C. civ.

Prioritar, trebuie reamintit că prin Decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a stabilit: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina:

- cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;

- în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Primul criteriu de determinare a competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar, prevăzut în decizia pronunțată în interesul legii, nu poate fi aplicat în speță, deoarece la nivelul primei instanțe, respectiv Judecătoria Rîmnicu Vâlcea, funcționează doar două secții, civilă și penală, fără a se fi constituit formațiuni de judecată specializate în cadrul secției civile.

În aplicarea celui de-al doilea criteriu, care impune determinarea competenței materiale procesuale de soluționare a căii de atac prin raportare la obiectul și natura cauzei deduse judecății, astfel cum acestea au fost stabilite în primă instanță, se rețin următoarele:

În cursul anului 2022, în cadrul secției I Civile a Tribunalului Vâlcea – instanță care a soluționat cauza în apel la data de 8.12.2022- au funcționat complete de apel specializate pentru soluționarea litigiilor civile, de fond funciar, respectiv de minori și familie.

Totodată, în același interval de timp, și la nivelul secției a II –a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Vâlcea, au existat complete specializate, însă în materie contravențională, în materie fiscală și insolvență persoane fizice.

În același timp, în cadrul Curții de Apel Pitești, instanța învestită cu soluționarea recursului, secția a II-a civilă soluționează toate litigiile cu profesioniști, indiferent de instanța care a soluționat dosarul pe fond, astfel cum s-a dispus prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 emisă de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Pitești.

Se reține, de asemenea, că ambele instanțe aflate în conflict au făcut referire la Decizia nr. 18/2016 pronunțată de completul de recurs în interesul legii, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, referitoare la reorganizarea unor secții sau complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii în cadrul secțiilor civile, că pentru determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor/secțiilor specializate, se va ține seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, iar nu de calitatea de profesionist a uneia dintre părți, criteriu ce nu are acoperire în dreptul pozitiv.

Înalta Curte constată, în aplicarea deciziei pronunțate în mecanismul de unificare jurisprudențială, că simpla calitate de profesionist a reclamantei din prezentul litigiu nu interesează în delimitarea competenței între cele două secții civile din cadrul Curții de Apel Pitești.

În acest sens, este relevantă materia căreia îi aparține litigiul, anume domeniul de drept supus unei reglementări specifice și care, prin întinderea cunoștințelor și numărul cauzelor, impune o anumită specializare a judecătorului, precum și valorificarea acesteia în cadrul unor secții (sau complete) distincte.

Aceeași concluzie se desprinde și din Decizia nr. 2/2019 pronunțată tot într-un recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 863/25.10.2019, prin care s-a statuat, în interpretarea și aplicarea art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 și cu respectarea Deciziei nr. 18/2016, că instanțele specializate soluționează "cererile formulate în procedura executării silite în materiile ce fac obiectul specializării lor".

În cuprinsul deciziei din anul 2019 a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a arătat că "au procedat corect instanțele de apel care au identificat caracteristicile litigiului cu care au fost învestite și au stabilit apartenența acestuia la o anumită materie specializată" (paragraf 87).

Or, în prezenta cauză, acțiunea creditorului prin care se solicită constatarea inopozabilității unor contracte succesive de vânzare-cumpărare, despre care se pretinde că au fost încheiate în dauna sa, cu scopul revenirii bunului în patrimoniul pârâților debitori și al plății creanței din prețul bunului, nu relevă o anumită materie specializată, distinctă de materia civilă propriu – zisă. Acțiunea este întemeiată pe dispozițiile C. civ. și se soluționează potrivit acelorași reguli de drept civil în cazul oricărui creditor, indiferent dacă acesta este o persoană fizică sau un profesionist în sensul art. 3 din C. civ. și al art. 8 din Legea nr. 71/2011.

Față de caracteristicile litigiului, includerea acestuia în categoria litigiilor cu profesioniști pe care le soluționează exclusiv una dintre secțiile Curții de Apel Pitești ar echivala cu determinarea naturii litigiului în raport de calitatea de profesionist a creditorului, ceea ce nu este posibil, față de statuările din Decizia nr. 18/2016 pronunțată în interesul legii.

Prin urmare, în cauză nu există elemente care să asigure încadrarea litigiului în materiile prevăzute exemplificativ în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, care să atragă competența specializată a secției a II-a Civile din cadrul Curții de Apel Pitești.

În aceste condiții, având în vedere natura civilă a litigiului - ținând cont, totodată, de faptul că niciuna dintre instanțele care s-au dezînvestit reciproc nu a făcut referire la un fond de dosare comun celor două secții civile ale Curții de Apel, care se repartizează aleatoriu între cele două secții și din care ar face parte dosarul de față (situație în care ar fi contat exclusiv prima înregistrare pe rolul Curții de Apel, la secția a II-a Civilă) -, Înalta Curte constată că aparține secției I Civile competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 februarie 2024.