ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 198/2024

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la 1 august 2023, sub nr. x/2023, petentul executor judecătoresc A., din cadrul Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești A. și B., a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x din 24 iunie 2020 și de contractul de fidejusiune nr. x/FID/1 din 24 iunie 2020 privindu-i pe creditoarea C. S.A. și pe debitoarea D..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 6171 din 27 septembrie 2023, Judecătoria Craiova a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulate de petentul executor judecătoresc A., din cadrul Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești A. și B. în favoarea Judecătoriei Jibou.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Craiova a reținut că dispozițiile art. 87 C. civ. stipulează că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Totodată, a constatat că, în doctrină și în practica judiciară s-a arătat constant că noțiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv.

Judecătoria Craiova a apreciat că asocierea explicită pe care legiuitorul o face în ceea ce privește definiția dată noțiunii de domiciliu de C. civ. cu cea de locuință principală nu semnifică o îndepărtare de concepția domiciliului ca locuință "efectivă", ci, dimpotrivă, confirmă ideea de domiciliu ca situație de fapt, susceptibilă de probare prin orice mijloc de probațiune și lăsată la aprecierea suverană a instanței, iar nu ideea de domiciliu ca noțiune juridică. Mai mult, legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat "în vederea exercitării drepturilor și libertăților civile ale persoanei fizice."

Scopul regulii generale în materia competenței teritoriale, de protecție a pârâtului, prezumat până la finalizarea procesului că nu datorează nimic reclamantului, a fost apreciat că nu ar fi atins dacă domiciliul nu ar fi asociat cu locuința efectivă a pârâtului, deoarece acesta ar fi lipsit de exercițiul drepturilor sale procesuale.

Judecătoria Craiova a constatat că, potrivit dovezii de interogare a Direcției pentru Evidența Persoanelor și a Bazelor de Date din 31 iulie 2023, în perioada 18 aprilie 2023-17 aprilie 2024 debitoarea are reședința (domiciliul efectiv) în jud. Sălaj, localitate care se află în raza teritorială a Judecătoriei Jibou, conform Hotărârii CSM nr. 102 din 10 iunie 2021 publicată în Monitorul Oficial la 25 iunie 2021, motiv pentru care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Prin încheierea civilă nr. 2418/C din 10 noiembrie 2023, Judecătoria Jibou a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulate de petentul executor judecătoresc A., din cadrul Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești A. și B., în favoarea Judecătoriei Craiova. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Jibou a reținut că, la data formulării de către creditor a cererii de executare silită, domiciliul debitoarei D., astfel cum a rezultat din relațiile comunicate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și a Bazelor de Date, era în municipiul Craiova, str. x, jud. Dolj.

Faptul că debitoarea figurează cu reședința declarată în județul Sălaj, a fost apreciat că nu prezintă relevanță din perspectiva stabilirii instanței de executare și, în consecință a competenței teritoriale.

În susținerea acestui argument, instanța a apreciat că art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. vizează strict domiciliul debitorului, iar nu și reședința acestuia, norma fiind de strictă interpretare.

În legătură cu acest aspect, instanța a considerat că, atunci când legiuitorul a dorit ca raportarea să se facă la reședința pârâtului, a prevăzut în mod expres această ipoteză, astfel cum a procedat prin reglementarea art. 108 C. proc. civ., în sensul că, în situația în care domiciliul pârâtului este necunoscut, cererea se introduce la instanța în a cărei circumscripție se află reședința acestuia, iar dacă nu are nici reședința cunoscută, la instanța în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, sediul, reședința ori reprezentanța, cupă caz.

Astfel, Judecătoria Jibou a apreciat că, pentru stabilirea competenței prezentei cauze, relevanță prezintă domiciliul debitoarei, iar nu reședința acesteia, motiv pentru care a apreciat că Judecătoria Craiova este instanța competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că, în cauză, competența soluționării pricinii revine Judecătoriei Jibou, în considerarea următoarelor argumente:

Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În ceea ce privește persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, iar noțiunea de domiciliu este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziții prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Dacă titularul și-a declarat domiciliul sau reședința, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza mențiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) C. civ.

Sancțiunea pentru neactualizarea sau nedeclararea datelor reale în cartea de identitate este menționată la art. 91 alin. (2) din actul normativ anterior menționat, care prevede că, în lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane.

Cu toate acestea, inopozabilitatea față de terți a domiciliului real, potrivit art. 91 alin. (3) C. civ., nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Având în vedere că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este reglementat în vederea exercitării drepturilor și a libertăților civile ale persoanei fizice, scopul acestei interpretări constă nu numai în încunoștințarea părții despre existența litigiului, ci și în facilitarea prezentării acesteia în fața instanței, pentru a-și formula apărările și a exercita căile de atac prevăzute de lege.

În cauză, litigiul dedus judecății are ca obiect cererea privind încuviințarea executării silite a debitoarei D., formulată de petentul executor judecătoresc A., din cadrul Societății Civile Profesionale a Executorilor Judecătorești A. și B., la solicitarea creditoarei C. S.A..

În cuprinsul cererii de încuviințare a executării silite, petentul a arătat că debitoarea are domiciliul în municipiul Craiova,jud. Dolj, iar reședința în jud. Sălaj.

Din verificările efectuate de Judecătoria Craiova la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a rezultat că, în perioada 18 aprilie 2023 - 17 aprilie 2024, debitoarea D. figurează cu reședința în satul Șoimuș, comuna Someș – Odorhei, jud. Sălaj.

Constatând că, la data sesizării de către creditoare a organului de executare (31 iulie 2023), debitoarea avea reședința în satul Șoimuș, comuna Someș – Odorhei, jud. Sălaj, în aplicarea normelor legale enunțate, Înalta Curte reține că Judecătoria Jibou este instanța de executare competentă să judece cauza, în sensul dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Jibou.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.