ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1381/2024

Ședința publică din data de 21 mai 2024

Asupra cauzei, reține următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin încheierea din 22 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, s-a dispus suspendarea, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a judecății recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 185 din 7 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții B. și C. (decedată) și cu intervenienții D. și E..

Pentru a dispune această măsură, instanța a reținut că intimata C. a decedat, iar recurenta-reclamantă A. nu a indicat moștenitorii părții decedate.

Prin încheierea din 18 octombrie 2023, s-a respins cererea de redeschidere a judecății cauzei formulată de recurenta-reclamantă A. și s-a menținut măsura suspendării judecății recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 185 din 7 februarie 2022 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții B. și C. (decedată) și cu intervenienții D. și E..

În motivare, instanța a arătat că subzistă aceleași motive reținute prin încheierea de ședință din data de 22 martie 2023, în sensul că recurenta-reclamantă A. nu și-a îndeplinit obligația de a indicat moștenitorii defunctei C., decedată pe parcursul procesului civil.

Împotriva încheierii din 22 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017, reclamanta A. a declarat recurs.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că încheierea recurată este lovită de nulitate absolută, fiind pronunțată în contradictoriu cu o persoană decedată în timpul procesului.

A menționat că temeiul de drept – art. 243 C. proc. civ. și art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. – reținut de instanță este greșit, iar în dosar există plicuri sigilate pe numele pârâtei decedate, fiindu-i interzis să le desfacă. Or, în calitate de reclamant ar trebui să aibă acces la toate actele din dosar pentru a-și putea formula apărarea.

Rolul judecătorului (art. 22 C. proc. civ.) lipsește cu desăvârșire, deși judecătorul are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală.

Prin încheiere, a fost abilitată să facă demersuri pentru confirmarea decesului pârâtei, însă încheierea nu avea nicio ștampilă a instanței și nu a primit niciun răspuns, deși a precizat instanței că certificatul de deces și actele sunt confidențiale și nu le va primi, rugând instanța să emită adresă la evidența populației și la soțul supraviețuitor, astfel cum s-a procedat într-un alt dosar.

Instanța a dispus ca un grefier să dea telefon la evidența populației pentru a se confirma decesul, or confirmarea unui deces se face doar prin certificat de deces.

Deși la dosar existau două plicuri cu mențiunea "destinatar decedat", instanța a continuat să trimită acte procedurale pe numele pârâtei decedate.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 21 noiembrie 2023.

Prin rezoluție, s-a dispus comunicarea recursului către intimați, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare.

S-a dispus, de asemenea, ca recurentei-reclamante să îi fie adus la cunoștință faptul că, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, are obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs.

În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 28 martie 2024.

În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că urmează a se examina admisibilitatea în principiu a recursului și a dispune, cu prioritate, asupra excepției netimbrării cererii de recurs.

Raportul a fost comunicat părților la 4-5 aprilie 2024.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 21 mai 2024, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției netimbrării cererii de recurs.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., "la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și împuternicirea avocațială sau, după caz, delegația consilierului juridic", sub sancțiunea nulității.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta ordonanță de urgență".

De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din același act normativ, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit alin. (2), dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ. rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru."

În cauză, în sarcina recurentei-reclamante A. s-a stabilit obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs.

Obligația timbrării a fost adusă la cunoștința recurentei-reclamante la 11 ianuarie 2024 (adresa existentă la dosar, coroborată cu procesul-verbal de înmânare de la dosar).

De asemenea, în cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, comunicat recurentei la 4 aprilie 2024, s-a reținut faptul că nu s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, astfel încât urmează a se aprecia asupra excepției netimbrării recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Cum recurenta-reclamantă nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, deși a fost legal înștiințată despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în raport de prevederile legale anterior menționate, Înalta Curte urmează a anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta F. împotriva încheierii din 22 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2024.