ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1245/2023

Ședința publică din data de 26 iunie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele;

I. Circumstanțele cauzei

Obiectul cererilor conexe și al cererilor incidentale

Prin cererea înregistrată la data de 29.09.2017 sub nr. x/2017, pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și intervenienta forțată A. S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună:

- schimbarea caracterului mărcilor naționale x nr. x și nr. y din mărci colective, potrivit Legii nr. 28/1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, în mărci individuale, potrivit Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și concomitent,

- transmiterea de drepturi cu privire la mărcile naționale x nr. x și nr. y de la titularul C.I.R.O.A. (Centrala Industrială pentru A. și Organe de Asamblare) către reclamanta A. S.A. și către intervenienta forțată A. S.A., în coproprietate;

- obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la efectuarea modificărilor corespunzătoare în Registrul Național al Mărcilor.

Intervenienta forțată A. S.A., în contradictoriu cu A. S.A. și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat instanței: să constate că A. S.A. are dreptul să folosească semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție și de vânzare-cumpărare; obligarea reclamantei A. S.A. Bârlad să încheie convenție/contract cu A. S.A. pentru folosirea mărcii x și stabilirea drepturilor și obligațiilor privind utilizarea și cesiunea depozitelor nr. y7 și nr. y, în calitate de cotitulari; transmiterea de drepturi cu privire la mărcile naționale x nr. x și nr. y de la titularul C.I.R.O.A. (Centrala Industrială pentru A. și Organe de Asamblare) la A. S.A. și A. S.A. în calitate de cotitulari în condițiile respectării convenției/contractului părților dispuse la capătul 2 din cerere; obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la respectarea hotărârii ce se va pronunța, în raporturile cu părțile și terții și efectuarea modificărilor corespunzătoare privind mărcile nr. x și y în Registrul Național al Mărcilor odată cu depunerea convenției/contractului părților de la capătul 2 din cerere.

Prin cererea înregistrată la data de 4.09.2018 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă sub nr. x/2018, contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu pârâții Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, B. și Societatea A. S.A. a solicitat:

- desființarea Hotărârii nr. 33 din data de 13 martie 2018 pronunțate de Comisia de Contestații Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci în dosarele conexate x/2017 și în consecință:

- desființarea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 30 octombrie 2017 de respingere a cererii sale înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 16 august 2017 cu privire la marca națională colectivă verbală x nr. x și, prin urmare:

- constatarea schimbării caracterului mărcii x nr. x din marcă colectivă în marcă individuală și concomitent,

- înregistrarea în Registrul Național al Mărcilor a transmiterii de drepturi cu privire la marca "x" nr. x de la titularul Centrala Industrială pentru A. și Organe de Asamblare către A. S.A. și către Intimata A. S.A.

- menținerea deciziei (notificării) Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 23 martie 2017 de respingere a cererii intimatei B. înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 22 martie 2018 vizând înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x;

- în subsidiar, dacă cererile privind desființarea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 30 octombrie 2017 ar fi respinse, solicită desființarea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 23 martie 2017 de respingere a cererii intimatei B., înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 22 martie 2018 și, prin urmare, înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective "x" nr. x.

Intimata A. S.A. a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat:

- să se constate că A. S.A. are dreptul să folosească semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție și de vânzare-cumpărare;

- obligarea reclamantei A. S.A. Bârlad să încheie convenție/contract cu A. S.A. pentru folosirea în timp și spațiu a mărcii notorii x, inclusiv pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor privind utilizarea și cesiunea depozitului x în calitate de cotitulari, în ipoteza admiterii cererii prim reclamantei A. S.A. Bârlad privind schimbarea caracterului mărcii colective x nr. x și transmiterea de drepturi către A. S.A. și A. S.A. Bârlad;

- transmiterea de drepturi cu privire la marca națională x nr. x de la titularul C.I.R.O.A. către intimata-reclamantă și A. S.A., în calitate de cotitulari, în condițiile respectării convenției/contractului părților dispuse la capătul al doilea din cerere;

- obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la respectarea hotărârii ce se va pronunța, în raporturile cu părțile și terții și efectuarea modificărilor corespunzătoare privind marca nr. x în Registrul Național al Mărcilor;

- în subsidiar, dacă cererile de la capetele 1-4 ar fi respinse, solicită înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x.

Prin cererea înregistrată la data de 4 septembrie 2018 sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalul București, secția a V-a civilă, contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimații Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, B. și Societatea A. S.A., a solicitat:

- desființarea Hotărârii nr. 32 din data de 13 martie 2018 pronunțate de Comisia de Contestații Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci în dosarele conexate x/2017 și în consecință:

- desființarea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 30 octombrie 2017 de respingere a cererii contestatoarei înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 16 august 2017 cu privire la marca națională colectivă figurativă x nr. x și, prin urmare:

- constatarea schimbării caracterului mărcii x nr. x din marcă colectivă în marcă individuală și concomitent,

- înregistrarea în Registrul Național al Mărcilor a transmiterii de drepturi cu privire la marca x nr. x de la titularul C.I.R.O.A. către contestatoare și către intimata A. S.A.;

- menținerea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 23 martie 2017 de respingere a cererii intimatei B. înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 22 martie 2018, vizând înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x;

- în subsidiar, desființarea deciziei (notificării) Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. x din data de 23 martie 2017 de respingere a cererii intimatei B. înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci sub nr. x din data de 22 martie 2018 și prin urmare, înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x.

Prin cererea înregistrată la data de 5 septembrie 2018 sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului București, secția a IlI-a civilă, contestatoarea B., în contradictoriu cu intimații Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Centrala Industrială de A. și Organe de Asamblare (CIROA) și A. S.A., a formulat contestație împotriva Hotărârii Comisiei de Contestații Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. 33 din data de 13 martie 2018, în dosarul x/2017, privind marca x nr. MN x prin care a solicitat modificarea în parte a acestei hotărâri și admiterea cererii B. de înregistrare a sa în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular de marcă colectivă pentru marca colectivă x sub nr. x.

A. S.A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat:

- să se constate că A. S.A. are dreptul să folosească semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție și de vânzare-cumpărare;

- obligarea reclamantei A. S.A. Bârlad să încheie convenție/contract cu A. S.A. pentru folosirea în timp și spațiu a mărcii notorii x, inclusiv pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor privind utilizarea și cesiunea depozitului mărcii nr. x în calitate de cotitulari, în ipoteza admiterii cererii reclamantei A. S.A. Bârlad privind schimbarea caracterului mărcii colective x nr. x și transmiterea de drepturi către A. S.A. și A. S.A. Bârlad;

- transmiterea de drepturi cu privire la marca națională x nr. x de la titularul C.I.R.O.A. către intimata-reclamantă și A. S.A., în calitate de cotitulari, în condițiile respectării convenției/contractului părților dispuse la capătul al doilea din cerere;

- obligarea pârâtului Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la respectarea hotărârii ce se va pronunța, în raporturile cu părțile și terții și efectuarea modificărilor corespunzătoare privind marca nr. x in Registrul National al Mărcilor;

- în subsidiar, dacă cererile de la punctul 1- 4 ar fi respinse, a solicitat înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x.

Prin cererea înregistrată la data de 5 septembrie 2018 sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, contestatoarea B., în contradictoriu cu intimații Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, Centrala Industrială de A. și Organe de Asamblare (CIROA) și A. S.A., a formulat contestație împotriva Hotărârii Comisiei de Contestații Mărci din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci nr. 32 din data de 13 martie 2018 în dosarul x/2017, solicitând modificarea în parte a hotărârii și admiterea cererii B. de înregistrare a sa în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular de marcă colectivă pentru marca colectivă x cu element grafic nr. x.

A. S.A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat:

- să se constate că A. S.A. are dreptul să folosească semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție și de vânzare-cumpărare;

- obligarea reclamantei A. S.A. Bârlad să încheie convenție/contract cu A. S.A. pentru folosirea în timp și spațiu a mărcii notorii x, inclusiv pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor privind utilizarea și cesiunea depozitului mărcii nr. x în calitate de cotitulari, în ipoteza admiterii cererii reclamantei A. S.A. Bârlad privind schimbarea caracterului mărcii colective x nr. x și transmiterea de drepturi către A. S.A. și A. S.A. Bârlad;

- transmiterea de drepturi cu privire la marca națională x nr. x de la titularul C.I.R.O.A. către intimata-reclamantă și A. S.A., în calitate de cotitulari, în condițiile respectării convenției/contractului părților dispuse la capătul al doilea din cerere;

- obligarea pârâtei Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci la respectarea hotărârii ce se va pronunța, în raporturile cu părțile și terții și efectuarea modificărilor corespunzătoare privind marca nr. x în Registrul Național al Mărcilor;

- în subsidiar, dacă cererile de la punctul 1- 4 ar fi respinse, a solicitat înregistrarea asociației B. în evidențele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci ca titular al mărcii naționale colective x nr. x.

Dosarele nr. x/2018, nr. y/2018 având ca obiect contestațiile formulate de către contestatoarea B., respectiv dosarele nr. x/2018 și nr. y/2018 având ca obiect contestațiile formulate de către contestatoarea A. S.A. au fost conexate la dosarul nr. x/2017.

Hotărârea pronunțată în primă instanță

Prin sentința nr. 1784/29.07.2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins cererea principală și cererea de intervenție în interes propriu ca neîntemeiate, a respins contestațiile și cererile reconvenționale formulate de către A. S.A. în dosarele nr. x/2018 și nr. y/2018, conexate la dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimatul Oficiul de Stat și pentru Invenții și Mărci, ca neîntemeiate, și a respins contestațiile formulate de către contestatoarea B. ce fac obiectul dosarelor nr. x/2018 și nr. y/2018, conexate la dosarul nr. x/2017, ca neîntemeiate.

Hotărârea pronunțată în apel

Prin decizia nr. 639/20.04.2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins ca nefondate apelurile declarate împotriva sentinței menționate de către reclamantele A. S.A. și B., respectiv de către intervenienta în nume propriu A. S.A.

II. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei menționate, au declarat recurs reclamantele A. S.A. și B., precum și intervenienta în nume propriu A. S.A., după cum urmează:

În dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1 alin. (2) C. civ., art. 5 alin. (1)-(3) C. proc. civ. și art. 40 din Legea nr. 84/1998 (varianta în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată), arătând, în esență, următoarele:

- instanța de apel a refuzat să judece cauza din perspectiva învestirii date de reclamant, nu a clarificat nici considerentele expuse foarte succint de către prima instanță și nici nu a oferit argumente suplimentare pentru care nu ar putea fi aplicabile normele generale de drept și principiul echității;

- nicio prevedere din Legea nr. 84/1998 nu reglementează situația mărcilor al căror titular este o societate radiată sau o persoană fizică decedată; în lipsa unei reglementări contrare, mărcile aflate în această situație urmează a fi radiate din Registrul Național numai în momentul expirării, ca urmare a lipsei unei cereri de reînnoire; or, înainte de data de expirare a mărcilor (30 septembrie 2017), a intervenit atât o cerere de reînnoire, cât și o cerere de declarare a transferului mărcilor către societățile A. S.A. și A. S.A. (chiar cererile din prezentul dosar);

- are valoare juridică faptul că aceste mărci au fost în aparență valide în perioada 1990 (de la desființarea C.I.R.O.A.) până în 11.11.2016 (când a fost pronunțată decizia civilă nr. 2176 de Înalta Curte de Casație și Justiție);

- instanța de apel, constatând pericolul pierderii validității mărcilor, ar fî putut să adapteze prezentei situații dispoziții legale privitoare la situații asemănătoare, respectiv art. 249 C. civ. referitoare la destinația bunurilor rămase după lichidarea unei persoane juridice;

- întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin decizia civilă nr. 2176/11.11.2016, că în privința celor două mărci x nu putea să intervină un transfer al proprietății de la C.I.R.O.A. la A. S.A., rezultă că H.G. nr. 1213 din data de 20 noiembrie 1990 privind înființarea de Societăți Comerciale pe Acțiuni în Industrie a fost parțial nelegală, situație asemănătoare cu cea reglementată în art. 249 alin. (2) C. civ.

- neputând opera o transmisiune universală a patrimoniului, înseamnă că, în speță, cele două mărci ar trebui să fi făcut obiectul unei prevederi speciale din H.G. nr. 1213/1990, care să le stabilească un nou proprietar. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, putem socoti că mărcile ar trebui să facă obiectul unei lichidări, după reguli asemănătoare cu cele din art. 249 C. civ., în sensul ca mărcile să fie atribuite de instanța judecătorească unor persoane juridice cu scop asemănător, respectiv reclamanta și societatea A. S.A., iar hotărârea judecătorească definitivă să constituie titlu de proprietate, în baza căruia să fie operate și înscrierile corespunzătoare de către OSIM; această greșeală din 1990 a Statului Român, care nu a dat o dispoziție specială pentru aceste mărci, astăzi ajunge să afecteze utilizatorii de drept ai mărcilor colective x, însă poate fi reparată printr-o intervenție a justiției, în echitate, care să aducă în proprietatea firească a celor doi utilizatori aceste mărci;

- contrar constatării instanței de apel, mărcile colective x nu au încetat să mai existe în 1990, la momentul desființării persoanei juridice titulare, deoarece instanțele de judecată pot să declare, în echitate, un transfer al acestor mărci de la titularul desființat către reclamanta din prezenta acțiune și intervenienta A. S.A., în coproprietate, în baza învestirii din cererea de chemare în judecată;

- după 1990, Statul Român s-a comportat deja ca și cum ar fi dat în coproprietate aceste mărci colective utilizatorilor din industrie;

- reînnoirile mărcilor colective "x", realizate de x A. Suveava S.A. în anii 1997 și respectiv 2007 sunt operațiuni valabile, astfel încât la acest moment mărcile sunt încă valide, iar cererea de chemare în judecată nu este lipsită de obiect;

- aceste operațiuni de reînnoire nu pot fi lovite de nulitate întrucât la momentul la care au fost făcute s-au respectat toate cerințele legale, depunându-se cereri în termen legal și fiind achitate taxele legale, de o persoană care avea calitatea de titular;

- trebuie date efecte juridice aparenței de drept, întrucât atât în 1997, cât și în 2007, A. S.A. era titularul aparent și înregistrat al mărcilor colective, iar OSIM a îndeplinit în mod corect formalitățile de reînnoire realizate de cel care s-a comportat ca un proprietar; nimeni nu a solicitat vreodată constatarea nulității acestor operațiuni de reînnoire.

În dezvoltarea criticilor subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arătând că:

- instanța de apel nu a explicat raționamentul juridic pe care l-a adoptat când a respins apelul său în privința schimbării caracterului celor două mărci și nici nu a examinat argumentele pe care le-a prezentat, limitându-se la a consemna că absența unei norme permisive nu este echivalentă cu lipsa legii și trebuie înțeleasă ca inadmisibilitate a soluției dorite de reclamant;

- este posibilă schimbarea caracterului acestor două mărci (nu a oricăror mărci colective în general) pentru următoarele motive cumulative: această transformare nu este interzisă de vreuna din prevederile legale în vigoare și nici nu ar fi în contradicție cu vreuna dintre aceste prevederi; măsura judecătorească a schimbării caracterului celor două mărci ar interveni într-o situație unică, cu totul particulară, care nu ar genera niciun precedent judiciar; schimbarea solicitată ar însemna o actualizare a caracterului acestor mărci, care să fie conformă cu actuala lege a mărcilor, îndepărtând efectele Legii nr. 28/1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu;

- în Legea nr. 84/1998 ar fi trebuit să existe dispoziții speciale care să reglementeze situația mărcilor colective din Legea nr. 28/1967 abrogată, pentru că mărcile colective din vechea lege nu își mai găsesc un echivalent juridic în mărcile colective din noua lege;

- soluția de transformare a fostelor mărci colective în mărci individuale este preferabilă celei de transformare a lor în mărci colective potrivit Legii nr. 84/1998, întrucât nu mai există decât două societăți utilizatoare a acestor mărci, iar pentru înființarea și funcționarea legală a unei asociații (singurul tip de entitate juridică îndreptățită potrivit reglementărilor Legii nr. 84/1998 să aibă calitatea de titular al mărcii colective), trebuie să existe cel puțin 3 membri, conform O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații;

- a arătat în apel că, în subsidiar față de cererea sa principală, dacă nu poate fi schimbat caracterul mărcilor, iar acestea trebuie să rămână colective, ar fi fost de acord cu admiterea apelului formulat de asociația B. și transmiterea mărcilor către această asociație, din care face parte, precum și societatea A. S.A., chiar dacă există riscul ca al treilea membru al acestei asociații, societatea C.. (fosta întreprindere A. Alexandria) să se retragă din asociație în orice moment, întrucât nu mai este interesată de marca x, cum se confirmă prin scrisoarea oficială aflată la dosarul de fond; admiterea unei astfel de soluții depinde de exercitarea de către B. a căii de atac a recursului.

Invocând incidența motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă B. a solicitat admiterea recursului, schimbarea hotărârii recurate și, pe fond, admiterea contestațiilor formulate împotriva Hotărârilor nr. 32 și 33 din data de 13 martie 2018 ale Comisiei de Contestații din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, ce au făcut obiectul dosarelor nr. x/2018 și nr. y/2018, conexate la dosarul nr. x/2017.

În esență, a susținut următoarele:

- mărcile colective x nr. x și nr. y s-au găsit într-o aparență de legalitate până la anularea schimbării titularului de către instanța de judecată și nu au fost radiate din Registrul Mărcilor înainte de încheierea perioadei de prelungire a valabilității aparente;

- asociația a solicitat transferarea calității de titular asupra acestor mărci, raportat la prevederile art. 5 alin. (3) C. proc. civ., art. 1 alin. (2) C. civ. și principiul echității, iar admiterea cererii ar avea consecința salvării mărcilor colective și păstrarea dreptului de folosire în mod echitabil de către utilizatori;

- instanța de apel a motivat prin hotărârea recurată că, în fapt, mărcile colective x nu mai există odată cu anularea înregistrării ca titular de marcă colectivă; în fapt, însă, la data formulării cererii asociației pentru transferul dreptului și înregistrarea ca titular al mărcilor colective x, nu exista un titular, deși mărcile nu erau radiate din Registrul Mărcilor;

- atribuirea calității de titular al mărcilor colective x către asociație echivalează cu îndreptarea unei erori legislative, prin puterea judecătorească - prin recunoașterea voinței utilizatorilor mărcilor colective înregistrați la OSIM- deoarece este singura asociație profesională a utilizatorilor mărcii x înregistrați la OSIM și singura entitate juridică care îndeplinește condițiile impuse calității de titular de marcă colectivă, în conformitate cu art. 50 alin. (1) din Legea nr. 84/1998;

- există acordul utilizatorilor pentru transferul calității de titular al mărcilor colective către B..

Invocând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-intervenientă a solicitat admiterea recursului și schimbarea hotărârii recurate, iar pe fond, admiterea cererii de intervenție în interes propriu formulate în dosarul nr. x/2017 și a cererilor reconvenționale din dosarele nr. x/2018 și nr. y/2018, conexate la dosarul nr. x/2017; în situația admiterii (în principiu) a recursului formulat de A. S.A. Bârlad, solicită trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru ca instanța sa se pronunțe pe fond asupra celorlalte capete de cerere formulate, deoarece acestea sunt în strânsă legătură cu cererea principală;

A susținut că:

- instanța de apel a menținut respingerea primului capăt de cerere pe care 1-a formulat, pentru lipsă de interes, respectiv constatarea că A. S.A. are dreptul să folosească semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție si de vânzare-cumpărare, cu motivarea că solicitarea în constatare a fost făcută fără ca dreptul de utilizare să îi fie negat de părțile împotriva cărora a fost formulată cererea; în fapt, acest drept i-a fost negat de multe ori, fiind împiedicată să dezvolte unele relații comerciale și fiindu-i stricate altele prin intervențiile făcute asupra clienților de către recurenta-reclamantă A. S.A. Bârlad;

- a solicitat să se constate că are dreptul să folosească semnul distinctiv "x" inclus în denumirea societății, în activitatea comercială, drept consacrat prin înregistrarea din anul 1992 la registrul comerțului a denumirii societății;

- principiul priorității înregistrării și principiul priorității folosinței unui semn distinctiv sunt principii fundamentale, universal recunoscute în ceea ce privește protecția drepturilor;

- numele societății conferă un drept de proprietate industrială obținut în condițiile legii speciale, Legea nr. 26/1990, conform art. 3 din lege, cu cercetarea disponibilității numelui comercial conform art. 39 alin. (8) din același act normativ; în același timp, art. 8 din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale din 1883, ratificată de România prin Decretul nr. 1177/1968, prevede că numele comercial va fi protejat în toate țările lumii, fără obligația de depunere sau înregistrare, indiferent dacă el face parte sau nu dintr-o marcă de fabrică sau comerț;

- independent de soluția ce va fi pronunțată cu privire la transferul dreptului la marcă, cererea în constatare reprezintă cadrul procesual adecvat pentru recunoașterea dreptului său la folosirea semnului distinctiv x, conținut în denumirea societății, în baza dreptului conferit de înregistrarea denumirii societății la O.R.C. Suceava din anul 1992;

- necesitatea recunoașterii dreptului de folosire a simbolului x rezultă din faptul că recurenta-reclamantă A. S.A. Bârlad asimilează acest drept cu dreptul la marca x și a încercat în nenumărate rânduri să împiedice folosirea lui în activitatea comercială.

III. Apărările formulate în cauză

Recurenta-intervenientă A. S.A. a depus întâmpinare la recursul declarat de reclamanta A. S.A. Bârlad, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

De asemenea, recurenta-intervenientă A. S.A. a depus întâmpinare la recursul declarat de reclamanta B. prin care a arătat că, având în vedere complexitatea cauzei și solicitările contradictorii, în ipoteza respingerii cererilor principale, nu se opune cererii formulate de către recurenta-reclamantă.

IV. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 26.02.2023, completul de filtru a admis în principiu toate recursurile și a fixat termen de judecată la data de 16.05.2023, în ședință publică, cu citarea părților.

V. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului, precum și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Criticile formulate nu sunt fondate.

Potrivit situației de fapt reținute de către instanța de apel și care nu poate fi cenzurată în recurs, mărcile colective vizate de cererile conexe formulate în prezenta cauză au aparținut fostei Centrale Industriale pentru A. și Organe de Asamblare (C.I.R.O.A.) și au fost înregistrate în anul 1987, sub nr. x și nr. x, în baza Legii nr. 28/1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu.

Titularul mărcilor colective a încetat să existe în anul 1990, când prin H.G. nr. 1213/20.11.1990, Centrala s-a transformat în societatea pe acțiuni x S.A., având loc, conform actului normativ, o transmisiune a activului și pasivului fostei unități de stat.

Prin decizia nr. 636/18.12.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a Civilă, irevocabilă prin decizia nr. 2176/11.11.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I Civilă, s-a constatat că x S.A., continuatoarea fostei titulare a mărcilor colective, nu avea posibilitatea legală de a fi, la rândul său, titular de marcă colectivă, nefiind îndeplinită cerința esențială de a fi grupare colectivă care să reprezinte interesele membrilor săi. În acest sens, s-a tranșat în sensul că nu s-a produs transferul de drepturi asupra mărcilor colective către x S.A., iar înscrierea acesteia din urmă ca titular, în urma schimbării denumirii, nu reflectă realitatea juridică și este lovită de nulitate.

În raport de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat de care beneficiază hotărârea judecătorească irevocabilă, prin decizia recurată, respingându-se apelul reclamantei, s-a apreciat că, odată cu dispariția titularului mărcilor colective și în absența unui transfer al dreptului asupra mărcii către o altă persoană aptă să fie titular de marcă, însuși dreptul la marcă s-a stins. În consecință, nu au obiect pretențiile referitoare la modul în care trebuie rezolvată situația celor două mărci – nu numai pretenția reclamantei A. S.A., cât și cea a reclamantei B. -, fie în sensul schimbării caracterului lor în mărci individuale, fie în sensul trecerii ca titular a uneia sau alteia dintre părți.

Contrar susținerilor recurentelor, dreptul asupra mărcilor colective nr. x și nr. x s-a stins odată cu încetarea persoanei juridice, titular al mărcilor colective, astfel cum, în mod corect, a constatat instanța de apel.

Efectele deciziei nr. 636/18.12.2015 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a Civilă, irevocabilă, prin care s-a stabilit că nu a operat transmiterea dreptului la marcă în patrimoniul succesorului titularului, odată cu transmisiunea universală a patrimoniului fostei unități de stat C.I.R.O.A. către x S.A., în baza H.G. nr. 1213/20.11.1990, se produc retroactiv, deoarece se tranșează asupra situației juridice a mărcilor colective la nivelul anului 1990.

Așadar, analiza pretențiilor deduse judecății presupunea aplicarea reglementărilor legale de la momentul reorganizării fostei unități de stat, când C.I.R.O.A. deținea dreptul exclusiv la marcă, potrivit principiului tempus regit actum, atât a normelor din materia mărcilor, dar și a celor referitoare la încetarea persoanei juridice.

De altfel, Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu, abrogată prin Legea nr. 84/1998, a fost aplicată și în litigiul anterior dintre aceleași părți, finalizat prin decizia nr. 2176/11.11.2016 a Înaltei Curți, prin care a fost menținută decizia nr. 636/18.12.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 28/1967, "Drepturile cu privire la marcă se sting în cazurile când: (...) b) întreprinderea căreia îi aparține marca este lichidată, iar în cursul operațiunilor de lichidare drepturile cu privire la marcă nu au fost transmise unei alte întreprinderi".

De asemenea, conform art. 23 din aceeași lege, "În cazul în care dreptul cu privire la marcă s-a stins, marca înregistrată se radiază."

Este de precizat că în litigiul anterior, ce a format obiectul dosarului nr. x/2010, în primul ciclu procesual parcurs în cauză, în considerentele deciziei nr. 24/13.02.2013 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă apărarea intimatei x S.A. întemeiată pe aceste norme, instanța de apel arătând că nu erau incidente prevederile art. 22 din Legea nr. 28/1967 întrucât fosta C.I.R.O.A., titulara mărcilor, nu fusese lichidată, ci reorganizată.

Acest considerent nu reprezintă, însă, lucru judecat, efect ce ar fi împiedicat reaprecierea aceleiași chestiuni în litigiul de față, întrucât decizia menționată a fost casată prin decizia nr. 1484/20.05.2014 a Înaltei Curți, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași curte de apel.

Pe de altă parte, în litigiul anterior, instanța de judecată a fost învestită, printre altele, cu anularea mențiunilor OSIM privind schimbarea titularului mărcilor colective x din C.I.R.O.A. în S.C. x S.A., sens în care a și dispus, deoarece dreptul asupra mărcilor colective nu s-a transmis în patrimoniul x S.A., fără a cerceta chestiunea referitoare la stingerea dreptului la marcă după desființarea C.I.R.O.A., expunând considerente fundamentate pe legea mărcilor, vizând exclusiv neîntrunirea în persoana x S.A. a calității de grupare colectivă, cerută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 28/1967, pentru a deveni în mod valabil titularul acestui drept la marcă. Or, în prezenta cauză interesează, în egală măsură, reglementarea referitoare la persoanele juridice, de vreme ce dreptul a rămas în patrimoniul C.I.R.O.A.

Dezlegările cu putere de lucru judecat din litigiul anterior conduc la concluzia că, din moment ce dreptul asupra mărcilor colective nu s-a transmis prin reorganizarea titularului, în pofida prevederii din H.G. nr. 1213/20.11.1990 privind transmiterea întregului activ al patrimoniului C.I.R.O.A., în privința acestui drept, se produc efectele unei dizolvări a fostei unități de stat.

Astfel, potrivit art. 40 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, în vigoare în anul 1990, "Persoana juridică încetează de a avea ființă prin comasare, divizare sau dizolvare."

Încetarea fostei unități de stat C.I.R.O.A. este fără echivoc, dat fiind că H.G. nr. 1213/1990 a prevăzut în mod expres că "Pe data înființării societăților comerciale pe acțiuni, unitățile economice de stat prevăzute în anexa nr. 1 se desființează", iar acest efect nu este împiedicat de reorganizarea parțială, precum în speță.

Art. 43 din Decretul nr. 31/1954 statuează că "Institutiile de stat, precum și întreprinderile și organizațiile economice de stat create prin lege, decret sau Hotărâre a Consiliului de Miniștri, încetează de a avea ființă, în mod corespunzător, prin lege, decret sau Hotărâre a Consiliului de Miniștri, Întreprinderile și organizațiile economice de stat create prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administrației de stat încetează de a avea ființă prin actul organului care le-a creat sau al organului ierarhic superior. Dispozițiunile alineatului precedent se aplică și în cazul în care o parte din patrimoniul unei instituții de stat sau al unei organizații economice socialiste de stat se desprinde și se transmite potrivit art. 42" (respectiv "la una sau mai multe alte persoane juridice existente sau care iau, astfel, ființă").

În condițiile în care C.I.R.O.A. a fost înființată prin decret al Consiliului de Miniștri, anume Decretul nr. 224/1985 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității unităților din subordinea Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, și a fost desființată prin hotărâre de Guvern, art. 43 din decret este incident în speță, iar pe temeiul său, trebuie constatat că C.I.R.O.A. a încetat să existe, chiar dacă o parte din patrimoniu s-a transmis persoanei nou-create.

Revenind la art. 40 din Decretul nr. 31/1954, după aceste precizări necesare pentru fixarea domeniului de aplicare al normei, din conținutul său rezultă, în privința cauzelor de încetare a persoanei juridice, că acestea sunt expres și limitativ prevăzute în actul normativ.

Prin urmare, în contextul în care, față de autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești anterioare, reorganizarea prin comasare ori divizare a fost parțială, nefiind transmis dreptul asupra mărcilor colective, iar persoana juridică a încetat să existe, se impune concluzia efectelor dizolvării, în ceea ce privește dreptul asupra mărcilor colective.

În conformitate cu art. 51 din Decretul nr. 31/1954, "Prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, în vederea realizării activului și a plății pasivului", iar în cadrul acestei proceduri, exista posibilitatea atribuirii de către organul competent "unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător", potrivit art. 52 din decret.

Or, după cum a arătat chiar recurenta, prin H.G. nr. 1213/1990 nu s-a dispus o asemenea atribuire a dreptului asupra mărcilor colective, astfel încât este incidentă ipoteza prevăzută de art. 22 lit. b) din Legea nr. 28/1967, cea în care, în cursul operațiunilor de lichidare, drepturile cu privire la marcă nu au fost transmise unei alte întreprinderi.

Pe cale de consecință, în virtutea art. 23 din Legea nr. 28/1967, dreptul asupra mărcilor colective s-a stins odată cu desființarea C.I.R.O.A. în anul 1990, astfel cum, în mod corect, a constatat instanța de apel.

Prin motivele de recurs, s-a susținut că operează o aparență de validitate a acestor drepturi în favoarea x S.A. (Brașov) pentru întreaga perioadă de la desființarea C.I.R.O.A. și până la data finalizării litigiului anterior în anul 2016, astfel încât trebuie menținute reînnoirile succesive ale înregistrării mărcilor, la cererea titularului aparent din anii 1997 și 2007.

Aparența de drept în materia efectelor nulității de drept substanțial poate fi recunoscută sub forma unei excepții de la unul dintre principiile ce interesează efectele nulității, anume nulitatea actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial (resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis).

Or, actele administrative la care se referă recurenta-reclamantă nu reprezintă acte subsecvente, pentru a se reține incidența acestui principiu, ci chiar actele efectuate la cererea persoanei în legătură cu care s-a statuat în litigiul anterior că nu a avut niciodată calitatea de titular al mărcilor colective.

Prin urmare, în privința acestor acte inițiale operează chiar sancțiunea nulității, ca urmare a stingerii dreptului la marcă, nefiind acte subsecvente actelor vizate de litigiul anterior (nulitatea Regulamentului de utilizare a mărcilor colective din anul 2002, anularea mențiunilor OSIM privind schimbarea titularului mărcilor colective, excluderea x S.A. din lista societăților care au dreptul de a folosi mărcile colective x).

Întocmai ca actele pentru care s-a constatat nulitatea în litigiul precedent, declanșat în anul 2010 și finalizat prin pronunțarea deciziei nr. 2176/11.11.2016 a Înaltei Curți (în care reclamanta de față a avut calitatea de intervenient în interes propriu, prin cererea formulată la data de 17.05.2010), reînnoirea succesivă a mărcilor nu produce niciun efect juridic.

Nu pot fi primite nici susținerile referitoare la utilizarea mărcilor colective de către reclamantă și intervenientă în baza Regulamentului din anul 1987, în care figurează în calitate de utilizatori autorizați, de asemenea, la conduita Statului Român față de acești utilizatori.

Litigiul de față nu privește actele de utilizare efectuate de către utilizatorii autorizați ai mărcilor colective, ci însăși calitatea de titular asupra mărcii x, pe care o pretind pentru sine reclamanta A. S.A., intervenienta A. S.A., precum și titularul celorlalte cereri conexe B..

Pe de altă parte, în decizia nr. 636/18.12.2015 a Curții de Apel București, menținută prin decizia nr. 2176/11.11.2016 a Înaltei Curți (litigiul precedent), s-a reținut că după anul 1996 x S.A. (Brașov) a înregistrat mai multe mărci individuale x, iar reclamanta A. S.A. (Bârlad) a contestat calitatea acelei societăți de titular, atât al mărcilor individuale, cât și al mărcilor colective. La rândul său, reclamanta a înregistrat pe numele său, începând cu anul 2008, mai multe mărci individuale x, comunitare și internaționale.

Or, dincolo de caracterul vădit contradictoriu al susținerii din prezentul litigiu, referitoare la aparența calității x S.A. Brașov de titular al mărcilor colective), față de susținerile și acțiunile anterioare, contradicție ce exclude orice aparență de validitate în raport cu terții de bună-credință a calității x S.A. Brașov de titular al mărcilor colective, se impune a se constata că utilizarea semnului x de către reclamantă în toată această perioadă de timp are un caracter echivoc, cât timp reclamanta este ea însăși titulară a dreptului la marcă x, astfel încât nu ar putea justifica, după cum se pretinde prin motivele de recurs, supraviețuirea dreptului asupra mărcilor colective în patrimoniul fostei unități de stat C.I.R.O.A. până la data formulării cererii de chemare în judecată din prezentul litigiu.

Drept urmare, Înalta Curte constată că instanța de apel a făcut o aplicare corespunzătoare a legii, apreciind că dreptul asupra mărcilor colective x s-a stins încă din anul 1990, iar pe cale de consecință, că nu se impune aplicarea prevederilor art. 1 alin. (2) C. civ. și ale art. 5 alin. (3) C. proc. civ. și, totodată, că nu au obiect pretențiile referitoare la schimbarea caracterului mărcilor naționale x nr. x și nr. y din mărci colective în mărci individuale și la transmiterea de drepturi cu privire la aceste mărci de la titularul C.I.R.O.A. către reclamanta A. S.A. și către intervenienta forțată A. S.A., în coproprietate.

Totodată, se constată că nu este incident nici cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în condițiile în care instanța de apel nu a expus considerente pe fondul pretențiilor deduse judecății din motivul că nu s-a impus examinarea lor, neavând obiect, după cum s-a arătat anterior.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul reclamantei A. S.A., în baza art. 496 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a formulat critici similare celor regăsite în recursul reclamantei A. S.A., referitoare la aparența de validitate a dreptului asupra mărcilor colective până la anularea pe cale judecătorească a schimbării titularului, cu consecința supraviețuirii dreptului până în anul 2017, când B. a adresat OSIM o cerere de înregistrare a sa ca titular al mărcilor colective x ce au aparținut fostei unități de stat C.I.R.O.A.

Întrucât în cadrul recursului declarat de către reclamanta A. S.A. au fost analizate criticile formulate, considerentele pentru care acestea au fost respinse sunt valabile și în recursul de față, fără a fi necesară reluarea lor.

În plus, este de menționat faptul că în litigiul anterior, în decizia nr. 2176/11.11.2016 a Înaltei Curți s-a arătat că prin recursul declarat, B. a formulat critici prin care tindea la admiterea cererii de intervenție principală, circumscrise finalității dobândirii calității de titular al mărcilor colective x, recursul fiind respins ca nefondat.

Or, în raport de autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile, nu este posibilă reevaluarea într-un litigiu ulterior a chestiunilor deja tranșate.

Pentru motivele expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B., în baza art. 496 C. proc. civ.

Critica formulată vizează menținerea în apel a soluției de respingere pentru lipsă de interes a primului capăt de cerere, având ca obiect solicitarea de constatare a dreptului intervenientei A. S.A. de a folosi semnul distinctiv x în activitatea comercială, respectiv de producție si de vânzare-cumpărare.

Contrar celor susținute de către recurentă, cererea sa depinde de soluția pronunțată asupra cererilor conexe, întrucât acestea vizează dreptul asupra mărcilor colective, respectiv asupra unor mărci individuale, dar asupra acestora abia după eventuala admitere a pretențiilor de schimbare a caracterului mărcilor din mărci colective în individuale. Or, în condițiile în care atare pretenții au fost respinse, este lipsită de finalitate solicitarea ca intervenienta să obțină din partea reclamantelor recunoașterea dreptului său de folosire asupra semnului x.

În același timp, constatarea anterioară subzistă chiar dacă intervenienta s-a prevalat în formularea solicitării în discuție de numele comercial, care ar justifica, în opinia sa, dreptul de folosire a semnului x.

Cât timp această pretenție a fost formulată într-un cadru procesual preexistent în care reclamantele au pretins fără succes valorificarea dreptului asupra mărcilor colective, este lipsită de folos practic cererea de recunoaștere a dreptului decurgând din numele comercial din partea altor utilizatori ai aceluiași semn, care nu sunt, însă, titulari ai mărcilor colective ori ai unor mărci individuale transformate din mărci colective.

În consecință, critica recurentei-interveniente este nefondată și va fi înlăturată, urmând ca recursul declarat să fie respins ca nefondat, în baza art. 496 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantele B. și A. S.A., precum și de intervenienta în nume propriu A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 639A din 20 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 iunie 2023.