ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 850/2023

Ședința publică din data de 16 mai 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin hotărârea nr. 219 din data de 5 decembrie 2016, Comisia de Contestații Mărci a respins contestația formulată de A. S.R.L. împotriva decizie x din data de 11 aprilie 2016, prin care O.S.I.M. a respins la înregistrare marca x - depozit x, și a menținut această decizie.

Prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2017 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/2017, contestatoarea A. S.R.L. a formulat în contradictoriu cu Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (O.S.I.M.), B., C. și D. contestație împotriva hotărârii Comisiei de Contestații Mărci nr. 219 din data de 5 decembrie 2016 pronunțate în dosarul CCM x/2016 și a deciziei O.S.I.M. nr. x din data de 24 iunie 2015, pronunțate de Comisia de Examinare în soluționarea opoziției formulate împotriva înregistrării mărcii sale x, împreună cu avizul Comisiei de Opoziții care a stat la baza deciziei.

I.2. Hotărârile pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă

Prin încheierea de ședință din 23 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția tardivității formulării contestației.

Prin sentința civilă nr. 212 din data de 16 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis contestația formulată de contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, B., D. și C..

A dispus anularea hotărârii nr. 219 din data de 5 decembrie 2016 pronunțate de Comisiei de Contestații Mărci în dosarul nr. x/2016.

A admis contestația formulată împotriva deciziei nr. 2015 07136 din data de 24 iunie 2015 pe care a schimbat-o, în sensul că a admis la înregistrare marca individuală combinată "x" nr. depozit x pentru clasa 41.

A obligat pe pârâții B., D. și C. la plata către contestatoare a sumei de 5.655 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru.

I.3. Hotărârile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă

Prin decizia civilă nr. 737A din data de 11 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de recurenții-pârâți C. și D. împotriva sentinței civile nr. 212 din data de 16 februarie 2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-contestatoare A. S.R.L. și cu intimații-pârâți B. și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

A obligat apelanții la plata către intimata-contetatoare a sumei de 5.950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin încheierea din data de 28 septembrie 2022 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de intimata-contestatoare A. S.R.L. și a dispus îndreptarea erorii cuprinse în decizia nr. 737A din data de 11 mai 2022 a aceleiași instanțe, pronunțată în dosarul nr. x/2017, în sensul că, în cuprinsul dispozitivului, în loc de paragraful "Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Curtea de Apel București" se va trece mențiunea "Definitivă".

I.4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 737A pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă au declarat recurs pârâții C. și D..

Prin cererea de recurs, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurenții-pârâți au solicitat admiterea recursului.

Au reiterat excepția tardivității acțiunii, susținând că actele puteau fi contestate într-un termen de 30 de zile de la comunicarea lor, în temeiul art. 88 alin. (1) din Legea nr. 84/1998; precizează că li s-a comunicat situația dosarului nr. x/2016, prin emiterea unui certificat al Comisiei de Contestații Mărci, având dată de ieșire de la Registratura Generală O.S.I.M. în 24 februarie 2017, iar hotărârea nr. 219 din data de 5 decembrie 2016 are dată de ieșire în 25 aprilie 2017.

Având în vedere că certificatul la care au făcut anterior referire a fost comunicat tuturor părților implicate, cât și faptul că intimata-contestatoare nu a făcut în niciun fel dovada faptică a comunicării certificatului Comisiei de Contestații Mărci din data de 24 februarie 2017 și nici a comunicărilor din 27 aprilie 2017 (hotărârea nr. 219 din data de 5 decembrie 2016 a Comisiei de Contestații) și din 12 aprilie 2016 (decizia de respingere la înregistrare a mărcii și avizul Comisiei), solicită respingerea prezentei acțiuni ca fiind tardiv introdusă la instanță.

În susținerea recursului, recurenții-pârâți au reluat întocmai cele arătate prin cererea de apel, apreciind că actele contestate în cauză sunt corecte, legale și temeinic motivate, atât sub aspect faptic, cât și din perspectiva respectării legislației incidente.

Invocând dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, recurenții-pârâți au procedat la prezentarea unei analize a mărcilor x, apreciind că acestea sunt similare, atât din punct de vedere fonetic (auditiv) și vizual, cât și din perspectiva clasei de servicii pentru care este solicitată marca (clasa 41).

Au mai susținut și că, din punctul de vedere al riscului de confuzie, este necesară respectarea unor anumite principii, pe care Comisia de Contestații Mărci din cadrul O.S.I.M., prin hotărârea nr. 219 din data de 5 decembrie 2016, le-a avut în vedere și le-a respectat.

De asemenea, au arătat că, în hotărârea contestată, Comisia de Contestații Mărci a analizat existența riscului de confuzie, rezultând în mod corect că între cele două semne există o similaritate puternică.

Au considerat că riscul de confuzie nu numai că există în mintea consumatorului, în ceea ce privește serviciile/produsele oferite sub mărcile x, y și z, ci, prin admiterea acestei acțiuni, se agravează.

I.5. Apărările formulate în cauză

Intimata-contestatoare A. S.R.L., în termen legal, a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului și excepția nulității recursului, iar, pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea excepției inadmisibilității recursului, intimata-contestatoare a arătat că, prin raportare la dispozițiile art. 24 și 25 alin. (1) C. proc. civ., precum și la cele ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 în vigoare la data de 29 mai 2017 - data învestirii primei instanțe -, deciziile Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci pot fi contestate în 30 de zile de la comunicare, iar conform art. 88 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București.

Ca atare, a subliniat că hotărârile pronunțate în contestațiile la deciziile Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci sunt supuse numai apelului la curtea de apel.

Totodată, a făcut trimitere la prevederile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., arătând că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

În ce privește excepția nulității recursului, intimata-contestatoare a arătat că recurenții-pârâți nu au indicat în mod expres în cuprinsul cererii niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar argumentele din cuprinsul memoriului de recurs nu pot fi încadrate în motivele de casare strict reglementate de lege.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că în ce privește tardivitatea invocată prin memoriul de recurs, aceasta vizează în fapt tardivitatea contestației, iar prima instanță s-a pronunțat motivat asupra acesteia prin încheierea din data de 23 ianuarie 2018.

Referitor la celelalte critici formulate, a susținut că instanța de fond a admis contestația, iar curtea de apel a respins calea de atac, reținând, în principal, pierderea de către recurenții-pârâți a drepturilor conferite de marca verbală y, pentru clasa 41, aceasta fiind singura marcă opusă, motiv pentru care nu pot fi readuse în discuție aspectele vizând similitudinea din punct de vedere fonetic, vizual, dispărând fundamentul cererii recurenților-pârâți.

Totodată, a solicitat obligarea recurenților-pârâți la plata cheltuielilor de judecată.

În termen legal, intimatul-pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, arătând că potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 84/1998, hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București, ceea ce înseamnă că, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia civilă nr. 737A din 11 mai 2022 este definitivă, aspect ce rezultă și din încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 28 septembrie 2022, prin care s-a înlăturat mențiunea referitoare la calea de atac a recursului, fiind înlocuită cu mențiunea definitivă.

I.6. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 27 octombrie 2022.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din data de 28 octombrie 2022, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin concluziile raportului întocmit în cauză, raportorul și-a exprimat opinia în sensul că părțile nu au deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârii recurate, fiind incidentă excepția inadmisibilității recursului.

A mai arătat că, în măsura în care s-ar aprecia că decizia curții de apel poate fi atacată cu recurs: recursul este declarat și motivat în termen legal; recurenții-pârâți au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON; cererea de recurs îndeplinește condițiile de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ.

În ceea ce privește criticile formulate, raportorul a constatat că recurenții-pârâți nu au procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de lege și au reluat întocmai susținerile formulate prin cererea de apel, împrejurare față de care este incidentă excepția nulității recursului prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, a reținut că intimata-contestatoare A. S.R.L. a invocat excepțiile inadmisibilității și nulității recursului, iar intimatul-pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci a susținut excepția inadmisibilității prezentei căi de atac.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.

Recurenta-contestatoare A. S.R.L. a depus punct de vedere la raport, apreciind că în mod întemeiat, în concluziile raportului, s-a reținut faptul că recursul este inadmisibil, precum și că recurenții-pârâți nu au procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cauză, s-a fixat termen la data de 16 mai 2023, în complet de filtru, fără citarea părților, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Analizând cu prioritate, față de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului, iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în apel fără drept de recurs sunt definitive.

Art. 86 alin. (1) din Legea nr. 84/1998 (în forma aplicabilă speței) prevede că:

"Deciziile O.S.I.M. privind cererile de înregistrare a mărcilor, precum și cererile de înregistrare privind indicațiile geografice pot fi contestate la acest oficiu de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la comunicare sau, după caz, de la publicarea înregistrării mărcii ori a indicației geografice, cu plata taxei legale".

Totodată, potrivit alin. (3) al aceluiași articol:

"Contestațiile formulate conform prevederilor alin. (1) și (2) se soluționează de o comisie de contestații din cadrul O.S.I.M.".

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, "Hotărârea comisiei de contestații, motivată, se comunică părților în termen de 30 de zile de la pronunțare și poate fi atacată cu contestație la Tribunalul București, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea Tribunalului București este supusă numai apelului la Curtea de Apel București".

Prin urmare, cum, în această materie, legiuitorul a reglementat o singură cale de atac - apelul - hotărârea pronunțată de curtea de apel este o hotărâre definivită, care nu este supusă recusului.

Ca atare, față de dispozițiile anterior redate, decizia civilă nr. 737A din data de 11 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care a fost soluționat apelul declarat împotriva sentinței tribunalului pronunțate asupra contestației împotriva hotărârii Comisiei de Contestații Mărci, este definitivă, părțile neavând deschisă calea de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5), Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâții C. și D. împotriva deciziei nr. 737A din data de 11 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor susținute prin cererea de recurs și nici a celorlalte apărări formulate prin întâmpinările depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâții C. și D. împotriva deciziei nr. 737A din data de 11 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2023.