ÎCCJ, Decizia nr. 37/2024

Ședința publică din data de 12 februarie 2024

Asupra recursului;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

l. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 4 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins cererea formulată de revizuentul A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Recurentul A. a declarat recurs împotriva încheierii menționate anterior, înregistrat la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2023/a1.1.

Prin memoriul de recurs, recurentul arată că a vizualizat pe portalul instanței soluția pronunțată asupra excepției invocate, însă nu știe ziua când aceasta a fost afișată, decizia nu i-a fost comunicată iar minuta nu conține termenul de recurs.

Arată că instanța de recurs este obligată să verifice atât recursul formulat, cât și argumentele pentru care s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale.

În continuare, recurentul reia cererea de sesizare a Curții Constituționale, prezentând argumentele pentru care această cerere este admisibilă.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității recursului, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, cererea de recurs conține declarația de recurs și se reiau, amplu dezvoltate, argumentele privind admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României.

Prin urmare, cum prin cererea de recurs nu au fost formulate de recurent critici concrete cu privire la soluția de respingere a cererii privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, conformitatea încheierii din 4 decembrie 2023, cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, constatând că recurentul A. nu a formulat critici împotriva hotărârii atacate și, cum în cauză nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 4 decembrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2024.