ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2782/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, din data de 14.07.2017 reclamanta Cabinet Individual Practician în Insolvență A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ANAF anularea Deciziei nr. 01/01.03. 05.2017 și a Deciziei nr. 1/29.06. 2017 emise de pârâtă. Totodată, a solicitat suspendarea executării celor două acte administrative. Fiscale, conform disp.art. 278 Codul de procedură fiscală și ale Legii nr. 554/2004. În motivarea contestației, reclamanta a învederat instanței, în esență, că prin actele administrative contestate, Cabinetul Individual Practician în Insolvență A. a fost descalificat. Arată că motivul descalificării l-a constituit faptul că acest cabinet nu a făcut dovada abonamentului la Buletinul Insolvenței pe forma de organizare a profesiei, deși s-a făcut dovada accesului la pagina de internet prin adeverința eliberată de UNPIR Filiala Brăila. Conchide reclamanta că, pârâta și-a întemeiat actele sus-menționate, în baza dispozițiilor Ordinului ANAF nr. 2442/2016 (art. 7). Cum, respectivele dispoziții normative cer ca și condiție de agreare și selecție depunerea unei declarații pe propria răspundere privind postarea practicianului cu abonament la Buletinul Insolvenței,reiese că interpretarea dată de pârâtă este una restrictivă. 1.

Hotărârile pronunțate în cauză Prin încheierea pronunțată în data de 25.08.2017 a fost soluționată cererea de suspendare, formulată în cauză, în sensul admiterii acesteia. Iar, prin sentința nr. 206 din 05 octombrie 2017, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Cabinet Individual Practician Insolvență A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și, în consecință, a anulat în parte Decizia nr. 01/3.05.2017 și Decizia nr. 1/29.06.2017 emise de pârâtă, numai în privința reclamantei și a dispus înscrierea reclamantei în lista practicienilor în insolvență agreați de ANAF. 1.

Calea de atac exercitată și motivele de recurs înfățișate Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, în condițiile art. 493 C. proc. civ. Criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată. În expunerea motivelor de recurs, în esență, reluând apărările formulate în fața instanței de fond, recurenta a arătat că, prin sentința pronunțată, instanța de fond a încălcat normele de drept material reprezentate de prevederile .art. 7 lit. e) din OPANAF nr. 2442/2016. Arată recurenta că, în realitate, intimata -reclamanta nu a făcut dovada deținerii unui abonament BPI, având în vedere că în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din OPANAF nr. 2.442/2016 privind procedurile de agreare și selecție a practicienilor în insolvență de către Agenția Națională de Administrare Fiscală publicat în MO nr. 649 din 24 august 2016, procedura de verificare a practicienilor în insolvență în vederea agreării de către Agenția Națională de Administrare Fiscală începe prin publicarea unui anunț pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, conform modelului din anexa nr. 1. La data de 16.09.2016 a fost publicata Invitația de participare la procedura de verificare a cerințelor în vederea agreării de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala a practicienilor în insolvență, având termen de depunere a ofertelor, cel târziu data de 07 octombrie 2016, ora 13:00. Arată în continuare recurenta că oferta CIP1 A. a fost descalificată de către Comisia de agreare si selecție constituita la nivelul ANAF în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din OPANAF nr. 2.442/2016, întrucât comisia a apreciat ca adeverința eliberata de UNPIR Filiala Brăila nu face dovada deținerii de către ofertant a abonamentului BPI. Astfel, contrar celor reținute de instanța de fond, Comisia de agreare si selecție constituită la nivelul ANAF a verificat tocmai accesul efectiv al intimatei la BPI. Pentru a delibera, Comisia a solicitat prin adresele nr. x/21.04.2017 si nr. 54 CSP/25.04.2017 punct de vedere către Oficiul National al Registrului Comerțului cu privire la situația în care anumite Filiale UNPIR atesta accesul gratuit la Buletinul Procedurilor de Insolventa pentru membrii filialei. In mod greșit, instanța de fond a considerat ca nu are importanta punctul de vedere al ONRC, când, în realitate, răspunsul acestei instituții oferă informații privind accesul efectiv al intimatei-reclamante la serviciul de furnizare a Buletinelor Procedurilor de Insolventa. Mai precizează recurenta că intimata-reclamanta a formulat plângere prealabilă cu privire la procedura de agreere prevăzută în prevederile OPANAF nr. 2.442/2016, înregistrată în cadrul Registraturii Generale a ANAF sub nr. x/18.05.2017, aceasta fiind respinsă în mod corect de către Comisia de soluționare a plângerilor prealabile formulate de practicienii în insolvenă, întrucât intimata nu a dovedit, contrar celor reținute de instanța de fond, o situație contrara celor reținute de Comisia de agreare si selecție a practicienilor in insolventa, in sensul ca ofertantul nu a făcut dovada deținerii unui abonament BP1. În fine recurenta a susținut că, în ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor art. 9 ale OPANAF 2442/2016 potrivit căruia în situația în care se impun clarificări cu privire la documentația depusă, Comisia de agreare și selecție poate solicita orice informații suplimentare pe care le consideră relevante", Comisia a solicitat informațiile necesare Oficiului Național al Registrulului Comerțului cu privire la deținerea de către ofertant a abonamentului la BPl. Astfel, CIPI A., prin faptul că nu a îndeplinit o cerința minimală prevăzută la art. 7 din OPANAF 2.442/2016, a fost descalificat de către Comisia de agreare și selecție a practicienilor în insolventa în cadrul procedurii de verificare a cerințelor în vederea agreării practicienilor în insolvență de către Agenția Naționala de Administrare Fiscala. 1.

Apărările formulate în cauză Legal citată, intimatul-reclamant Cabinet Individual Practician în Insolvență A. nu a înțeles să formuleze întâmpinare. 1.

Procedura de soluționare a recursului Prin rezoluția completului învestit cu soluționarea dosarului din data de 19 noiembrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 5 februarie 2020, respectiv 24 iunie 2020, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., față de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte, reevaluând ansamblul probator administrat în cauză precum și cadrul normativ aplicabil, constată că nu este fondat recursul, pentru argumentele expuse în continuare. Înalta Curte reține că cele reclamate de către recurenta-pârâtă sunt elemente care țin de temeinicia respingerii acțiunii de către instanța de fond, interpretarea probelor, a chestiunilor de fapt, ținând de aprecierea suverană a instanțelor de fond. Din actele și lucrările dosarului, reiese că Intimatul-reclamant Cabinet Individual Practician în Insolvență A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea actelor administrativ- fiscale reprezentate de Decizia nr. 01/01.03. 05.2017 și Decizia nr. 1/29.06. 2017 privind aprobarea Listei practicienilor în insolvență agreați de ANAF, acte emise de acesta din urmă. S-a reținut că recurenta-pârâta a refuzat să includă pe intimatul-reclamant în lista practicienilor în insolvență agreați de aceasta, apreciind ca fiind neîndeplinită condiția privind accesul la B.P.I., având în vedere dispozițile art. 8 alin. (1) din OPANAF nr. 2442/2016. Pentru a răspunde motivelor de nelegalitate a sentinței, expuse de pârâtă prin cererea de recurs, Înalta Curte are în vedere că, reclamantul CII prin practician A. a depus adeverința nr. 134/10 . 07. 2017 și adeverința nr. 135/10. 07. 2017, ambele eliberate de către UNPIR Filiala Brăila din care rezultă că CII A. are drept de a accesa site-ul BPI, în baza abonamentului deținut de Filiala Brăila cu ONRC București . Oferta reclamantului a fost descalificată în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. (1) din OPANAF nr. 2442/2016, apreciindu-se că adeverința nu face dovada deținerii de către ofertant a abonamentului BPI. Analizând adeverința emisă de către UNPIR Filiala Brăila și răspunsul Oficiului Național al Registrului Comerțului, Curtea constată că pârâta nu a verificat dacă UNPIR Filiala Brăila are abonament la publicația BPI, ci doar a solicitat numai dacă anumiți practicieni în insolvență dețin sau nu abonamente la BPI. Din moment ce reclamantul a susținut că are drept de a accesa site-ul BPI în baza abonamentului deținut de Filiala Brăila cu ONRC București, este evident că nu avea încheiat un contract separat cu Oficiul Național al Registrului Comerțului. Prin urmare, Curtea apreciază ca nefiind concludent răspunsul Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru a justifica descalificarea reclamantului pe motiv că nu are acces pe pagina de internet la Buletinul insolvenței, așa cum este prevăzut în ordin. Pe de altă parte, OPANAF nr. 2442/2016 nu prevede modalitatea în care se poate justifica accesul la Buletinul insolvenței și prin urmare, dovada potrivit căreia UNPR Filiala Brăila a efectuat plata pentru user-ul CII A., excede exigențelor impuse de normele ce reglementează activitatea de agreare și selecție a practicienilor în insolvență. De asemenea, OPANAF nr. 2442/2016 nu prevede că abonamentul la Buletinul insolvenței trebuie să fie emis pe numele practicianului în insolvență. Curtea constată că pârâta a realizat o interpretare excesivă și restrictivă a dispozițiilor art. 7 lit. e) din OPANAF nr. 2442/2016, astfel că pentru analiza speței și a manierei în care instanța de fond a examinat cauza din perspectiva aplicării și interpretării dispozițiilor legale incidente în speță se reține că în cauză nu pot fi apreciate ca întemeiate susținerile recurentei-pârâte din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. III. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de instituția pârâtă, ca nefondat.