ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2023

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
14.12.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra recursului în casație, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 163/2023 din data de 31 ianuarie 2023, pronunțată de către Judecătoria Satu Mare, s-a constatat că prin încheierea din data de 25.10.2022 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. din infracțiunea de contrabandă în formă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului A., (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare (în prezent Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Cluj).

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța de instituire a sechestrului asigurător emisă la data de 04.02.2020 în dosar nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare asupra cantității totale de 14.820 pachete țigări, din care 780 de fire marca x, 99.220 de fire marca x, 97.600 fire marca x, 98.800 de fire marca x. ridicate de la inculpatul A., depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare, conform dovezii nr. x și asupra autoutilitarei marca x, de culoare albastră, serie șasiu x, nr. de înmatriculare specific Bulgariei x, aflată la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare, conform dovezii nr. x, măsură menținută de instanță prin încheierea din data de 21.06.2022

Prin decizia penală nr. 523/A/2023 din 29.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare și partea civilă Autoritatea Vamală Română prin Direcția Regională Vamală Cluj, împotriva sentinței penale nr. 163/2023 din data de 31 ianuarie 2023 pronunțate de Judecătoria Satu Mare.

S-a desființat în totalitate sentința penală apelată și rejudecând cauza:

S-a înlăturat dispoziția de achitare dispusă de instanța de fond, conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., cu privire la infracțiunea de tăinuire, prev. de art. 270 alin. (1) C. pen.

S-a constatat că prin încheierea penală din data de 19.04.2023, Curtea de Apel a dispus, conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A., din infracțiunea de tăinuire, prev. de art. 271 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate corespunzător, ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, faptă prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) și 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate corespunzător, ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, faptă prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, cu aplicarea art. 5 C. pen., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul A. ca pe durata termenului de supraveghere să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă și să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Bihor sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c)-e) se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Oradea sau la Mănăstirea Sfintei Cruci din Oradea, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza 404 alin. (2) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, putându-se dispune revocarea suspendării sub supraveghere.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de statul român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală-Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Satu Mare (în prezent Autoritatea Vamală Română, prin Direcția Regională Vamală Cluj), și în consecință a fost obligat inculpatul A., la plata sumei de 162.111 RON, reprezentând prejudiciul constituit din accize și TVA aferente celor 14.829 pachete de țigarete deținute în afara antrepozitului fiscal, la care se vor adăuga accesoriile prevăzute de Codul fiscal, datorate de la data de 14.03.2019 și până la plata efectivă.

Potrivit art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A., autoutilitara marca x, de culoare albastră, serie șasiu x.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A., cantitatea de 296.400 fire țigarete de proveniență Ucraina,

S-au menținut măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanța parchetului din data de 04.02.2020.

Împotriva deciziei penale nr. 523/A/2023 din 29.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, în termen legal, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casație, prin avocat B., invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Prin încheierea din 5 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 523/A/2023 din 29.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

S-a solicitat admiterea recursului în casație și, în principal, achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen.

Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, în considerarea celor ce succed:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Față de scopul căii de atac a recursului în casație, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise la soluționarea cauzei, în prealabil, se impune precizarea că, orice chestiune de fapt analizată de instanța de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat și excede cenzurii instanței investită cu judecarea recursului în casație.

Ca atare, motivele de casare trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

Limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a normelor substanțiale sau de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a reținut că "dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. exclud în totalitate din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație și Justiție modificarea situației de fapt, în acest stadiu putându-se analiza doar dacă faptele, astfel cum au fost reținute de către instanța de apel, sunt prevăzute ca infracțiuni, dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc - din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului." (decizia nr. 350/RC/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, www.x.ro).

Totodată, s-a reținut că acest caz de casare vizează "acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblu sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv." (decizia nr. 442/R/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală).

În cauză, inculpatul A. a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., susținând că nu este îndeplinită condiția tipicității infracțiunii pentru care a fost condamnat, întrucât nu există o concordanță între elementele obiective ale faptei săvârșite cu cerințele obiective stabilite în norma de incriminare, art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat că, prin condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 1 alin. (2) din C. pen. care prevăd că nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită.

Astfel, s-a arătat că inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, prin aceea că a deținut cantitatea de 296400 țigarete într-un autoturism, pe care l-a condus pe raza municipiului Satu-Mare.

Prin Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României ar fi operat dezincriminarea.

Instanța de apel a reținut că nu echivalează cu dezincriminarea faptei prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 împrejurarea că textul legal menționat nu s-a aflat în vigoare în perioada 05.05.2022-16.06.2022 și a stabilit că fapta inculpatului A. poate fi încadrată în infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, apreciind că Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale constituie o "abrogare atipică" care permite o nouă schimbare de încadrare juridică; astfel, fapta inculpatului A., de a deține, în afara antrepozitului fiscal, a cantității de 296400 țigarete a fost corect încadrată juridic, raportată atât la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cât și la Decizia nr. 17/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii.

Apărarea a concluzionat că singura încadrare juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului este cea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, iar instanța de apel a nesocotit dispozițiile Deciziei nr. 17/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și cele ale Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României, elementul de nelegalitate constând în pronunțarea unei hotărâri de condamnare pentru o faptă care a fost dezincriminată.

În aceste coordonate de principiu, în limitele criticilor ce se circumscriu motivului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte notează că, în cuprinsul hotărârii instanței de fond, confirmată sub aspectul situației de fapt prin decizia recurată, a fost descrisă fapta cu încadrarea juridică corespunzătoare, de către instanța de apel, ca realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de "deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate corespunzător, ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete", prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, cu aplicarea art. 5 C. pen., fiind reținută în concret activitatea inculpatului A., recunoscută, de altfel, fără rezerve de acesta și motivele pentru care s-a considerat că a săvârșit fapta.

În fapt, instanțele de fond și apel au reținut că, la data de 14.03.2019, în jurul orelor 20:05, fiind oprit în trafic pe strada x din Satu Mare, la volanul autoutilitarei x cu numărul de înmatriculare specific Bulgariei-x, inculpatul A. deținea 25 de saci de rafie de culoare albă conținând 14.820 pachete cu țigarete de proveniență ucraineană (296.400 fire țigarete), cu inscripția for duty free only, repartizate pe diferite mărci respectiv 780 de fire marca x, 99.220 fire marca x, 97.600 fire marca x și 98.800 fire marca x.

În drept, instanța de apel a apreciat că fapta inculpatului A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin cererea de recurs în casație, inculpatul A. a motivat, rezumând, că fapta a avut, inițial, o corectă încadrare juridică în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (cu privire la care a operat dezincriminarea prin Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României), iar instanța de apel, în mod greșit, a reținut că nu echivalează cu dezincriminarea faptei, împrejurarea că textul legal menționat nu s-a aflat în vigoare în perioada 05.05.2022-16.06.2022, stabilind că fapta poate fi încadrată în infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015.

Pentru a verifica dacă inculpatul A. a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, Înalta Curte are în vedere situația de fapt stabilită de instanța de apel, care nu poate fi schimbată, având caracter definitiv. În ipoteza în care situația de fapt reținută de instanța de apel nu se suprapune pe tipicitatea obiectivă a infracțiunii, astfel cum aceasta este prevăzută de lege, devin incidente dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015, constituie infracțiune, deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, cu excepția celor deținute în antrepozitul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri.

Pornind de la aspectele expuse, în analiza motivelor de recurs în casație, Înalta Curte observă că, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prin colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Acuzația adusă inculpatului A. constă în aceea că, la data de 14.03.2019, la ora 20:05, a deținut, în afara antrepozitului fiscal, și transportat cu autoutilitara x cu numărul de înmatriculare bulgar x, pe strada x din Satu Mare, cantitatea totală de 296.400 de fire de țigarete (14.820 de pachete) de proveniență ucraineană cu inscripția For duty free only provenite din contrabandă despre care cunoștea că provin din contrabandă

Cu referire la încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul A., instanța de apel a avut în vedere că, prin Decizia nr. 176/24.03.2022 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, la data de 5.05.2022, s-a stabilit că "dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale."

Prin O.U.G. nr. 85/2022, în vigoare de la data de 17.06.2022, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost modificat pentru a corespunde exigențelor constituționale.

Astfel, între momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 176/24.03.2022 a Curții Constituționale a României (05.05.2022) și cel al intrării în vigoare a O.U.G nr. 85/2022 (17.06.2022), aplicabilitatea art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost suspendată conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, rezultând implicit că acest text legal nu putea produce efecte în perioada respectivă; practic, în acest interval, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost abrogat.

Însă, asupra efectelor pe care abrogarea atipică realizată prin decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României le-a produs asupra infracțiunilor de contrabandă asimilată săvârșite până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 85/2022, instanța de apel a reținut că, împrejurarea că art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu s-a aflat vigoare în perioada 05.05.2022-16.06.2022 nu echivalează cu dezincriminarea faptei prevăzute de textul legal menționat.

În acest sens, instanța de apel avut în vedere că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., dispozițiile art. 4 din C. pen. ("Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.’’) nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. Prin această dispoziție legală, a fost consacrat sistemul aprecierii in concreto a dezincriminării faptelor penale, fiind așadar necesar, pentru a se constata intervenirea dezincriminării, ca fapta săvârșită în concret să nu mai întrunească elementele constitutive ale niciunei infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a învederat că, în condițiile ieșirii din vigoare a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, în perioada 05.05.2022-16.06.2022, ca urmare a deciziei instanței de contencios constituțional, faptele pe care această normă le prevedea au continuat să fie incriminate prin dispozițiile generale ale art. 270 C. pen. (infracțiunea de tăinuire) și, respectiv, art. 452 alin. (1) lit. h) Codul fiscal.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că fapta imputată inculpatului A. este incriminată de o altă lege în vigoare, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015.

Sub același aspect, al efectelor deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale a României, Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal s-a stabilit că, "drept urmare a ieșirii din fondul legislației active a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în perioada 5 mai-16 iunie 2022, deținerea în afara antrepozitului fiscal și/sau comercializarea pe teritoriul României peste limita de 10.000 de țigarete supuse marcării, fără a fi marcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false, provenind din contrabandă, fapte anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022, constituie infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal."

Concluzionând, raportat la cele expuse, Înalta Curte constată că fapta imputată inculpatului A., astfel cum au fost reținută în mod definitiv de instanța de apel, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea 227/2015.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 523/A/2023 din 29.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 523/A/2023 din 29.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 decembrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă