ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

În argumentare, petenta a arătat, în esență, că, prin rechizitoriul din data de 16 august 2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2019 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (72 acte materiale), totul cu apli­carea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2012-2016, în calitate de președinte al C., a emis 72 de adeverințe către 69 de persoane, atestând faptul că acestea dețin calitatea de membri și că această entitate este de utilitate publică pentru ca res­pectivele persoane să beneficieze de indemnizația de pensie suplimentară pre­văzută de Legea nr. 8/2006, deși asociația nu beneficia de statutul de uti­litate publică. Ulterior, beneficiarii adeverințelor au depus aceste înscrisuri la casele de pensii și au indus în eroare funcționarii publici, obținând indemnizații suplimentare în cuantum total de 685.014 RON.

Prin încheierea nr. 1066 din 29 noiembrie 2022 pronunțată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021, s-a constatat legalitatea sesizării in­stanței cu rechizitoriul nr. x/2019 din 16 august 2021 emis de Parche­tul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, cu consecința începerii ju­decății cauzei privind pe inculpatul B.. Această încheiere a rămas definitivă prin încheierea nr. 18 din 20 februarie 2023, pronunțată de Tribunalul Alba în do­sarul nr. 5463/176/2021/al, prin care s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul B. împotriva ei.

Petenta a mai arătat că, în procedura camerei preliminare, A. a formulat cerere de consti­tuire parte civilă, prejudiciul suferit de aceasta ca urmare a faptei inculpatului B. fiind unul moral și constând, printre altele, pe lângă lezarea valorilor reprezentate de reputație și propria imagine, în îngreunarea activității acesteia.

La termenul de judecată din 21 septembrie 2023, instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea petentei de constituire parte civilă, în temeiul dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., interpretate în sensul că o cerere de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoană vătămată reținută, prin rechizitoriu, ca având această calitate procesuală.

Or, în măsura în care textul legal precitat este interpretat în sensul că neagă dreptul persoa­nei vătămate de a formula cerere de constituire parte civilă pe motiv că nu a fost conceptată în această calitate procesuală în actul de sesizare, dreptul la apărare este încăl­cat.

Din interpretarea dispozițiilor art. 79 și art. 20 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că, independent de mențiunile din actul de sesizare, calitatea de persoană vătămată o are orice persoană care a suferit o vătămare fizică, mate­rială sau morală prin fapta penală, iar aceasta poate exercita acțiunea civilă până la începerea cercetării judecătorești. Prin urmare, art. 371 C. proc. pen. trebuie interpretat în sensul ca limitează ju­decata la cele reținute în actul de sesizare numai sub aspectul laturii penale - faptă și inculpat, iar nu și sub aspectul laturii civile a cauzei.

Astfel, potrivit Deciziei nr. 257/2017 a Curții Constituționale, "...de lege lata, constituirea de parte civilă poate avea loc "până la începerea cercetării judecătorești". Nici procurorul și nici instanța nu pot li­mita disponibilitatea acțiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe ju­diciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate (...)".

Calea de atac sus-menționată a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală, la data de 12 octombrie 2023, sub nr. x/2021*/a1.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, prin încheierea de ședință din data de 21 septembrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Alba-Iulia a acordat cuvântul în dezbateri cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei "faptele și persoanele arătate în actul de sesizare" din cuprinsul dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., invocată de A., stabilind termen de pronunțare la data de 22 noiembrie 2023.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel petenta A., solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecința recunoașterii constituirii ei ca parte civilă în cauza de fond.

În contextul acestor rețineri factuale, constatând că, prin încheierea atacată, Judecătoria Alba-Iulia nu s-a pronunțat, de fapt, asupra cererii petentei A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată și luând în considerare jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție potrivit căreia căile de atac declarate împotriva altor tipuri de încheieri pronunțate înainte de soluționarea cauzei (prin sentință), se înregistrează ca și contestație, Curtea a calificat calea de atac cu care a fost învestită ca fiind contestație.

În consecință, având în vedere dispozițiile art. 425

1

alin. (5) C. proc. pen., a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Prin decizia penală nr. 11 din 15 ianuarie 2024, Tribunalul Alba, secția penală a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de reprezentantul Ministerului Public și, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (1) C. proc. pen. și 38 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a apelului de formulat A. împotriva încheierii de ședință din data de 21 septembrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Alba-Iulia, în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia.

Totodată, constatând intervenit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru regulator de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că, în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Alba-Iulia [în care inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (72 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen..], petenta A. a formulat cerere de constituire parte civilă în procedura camerei preliminare, însă judecătorul de cameră preliminară nu s-a pronunțat explicit cu privire la calitatea sau lipsa calității acesteia în proces.

La termenul de judecată pe fondul cauzei din data de 21 septembrie 2023, instanța a respins, ca inadmisibilă, cererea petentei de constituire parte civilă, în temeiul dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., interpretate în sensul că cererea de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoana vătămată reținută prin rechizitoriu ca având această calitate procesuală.

Totodată, instanța a pus în discuția părților și cererea petentei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., rămând în pronunțare asupra acesteia, solicitare asupra căreia s-a pronunțat, în mod efectiv, la data de 22 septembrie 2023.

În fine, la același termen de judecată, 21 septembrie 2023, constatând încheiată cercetarea judecătorească, Judecătoria Alba-Iulia a acordat cuvântul în dezbaterea fondului cauzei, stabilind termen de pronunțare la data de 22 noiembrie 2023, când, prin sentința penală nr. 87, printre altele, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată în cauză de petenta A..

Împotriva sentinței penale nr. 87 din 22 noiembrie 2023 pronunțată de Judecătoria Alba-Iulia a formulat apel inculpatul B., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală, cu prim termen de judecată la data de 29 ianuarie 2024.

În contextul prezentat, notând, pe de o parte, că demersul petentei vizează încheierea Judecătoriei Alba-Iulia din data de 21 septembrie 2023 prin care s-a constatat lipsa calității sale procesuale de parte civilă în procesul penal, iar pe de altă parte, că acesta a fost exercitat la data de 9 octombrie 2023, în termen de 10 zile de la data la care A. a luat cunoștință de soluția sus-menționată și de vătămarea ce i-a fost adusă astfel, Tribunalul Alba a apreciat că cererea petentei are natura juridică a unui apel împotriva încheierii sus-menționate, iar nu a unei contestații.

Pentru aceste motive, având în vedere și conținutul concret al cererii petentei, din care rezultă că respectiva cale de atac vizează dispoziția instanței de fond prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea acesteia de constituire de parte civilă în procesul penal, dispoziție care ține de fondul cauzei, Tribunalul Alba a recalificat calea de atac cu care a fost învestită prin declinare ca fiind apel.

Sub același aspect, a notat că, deși, în aceeași încheiere, au fost consemnate și discuțiile referitoare la alte aspecte, inclusiv cele vizând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 371 C. proc. pen., invocată de petenta A., acest fapt nu are legătură cu natura juridică a căii de atac.

De altfel, asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de petentă, instanța de fond s-a pronunțat la data de 22 septembrie 2023, în sensul respingerii solicitării, iar calea de atac împotriva acestei soluții este, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, recursul, iar nu contestația.

În fine, raportându-se la dispozițiile art. 408 alin. (2) și (3) C. proc. pen., Tribunalul Alba a constatat că hotărârea atacată nu intră în categoria încheierilor care pot fi atacate separat cu apel, neexistând o atare dispoziție legală în raport de conținutul acesteia.

Deopotrivă, a notat că aceeași încheiere nu este susceptibilă a fi supusă nici căii de atac a contestației, date fiind dispozițiile art. 425

1

C. proc. pen.

În final, reținând și că petenta a invocat ca temei de drept al demersului său judiciar dispozițiile art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care prevăd că poate formula apel orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare, tribunalul a constatat că, potrivit art. 38 alin. (2) C. proc. pen., calea ordinară de atac a apelului împotriva unei hotărâri pronunțate în primă instanță de judecătorie intră în competența materială a curții de apel.

Pentru argumentele prezentate, admițând excepția necompetenței sale materiale, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Tribunalul Alba a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia.

*****

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 29 ianuarie 2024, formând obiectul dosarului nr. x/2021, cu termen de judecată la data de 8 februarie 2024.

Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Determinarea competenței de soluționare a căii de atac formulate de petenta A. este condiționată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, prin cererea transmisă prin poștă, la data de 6 octombrie 2023, înregistrată la Judecătoria Alba-Iulia, la data de 9 octombrie 2023, petenta A. a formulat, în temeiul art. 488 și urm. C. proc. pen., apel împotriva încheierii de ședință din data de 21 septembrie 2023, pronunțată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021.

În argumentarea cererii, petenta a arătat, în esență, că, la termenul de judecată din 21 septembrie 2023, instanța de fond (Judecătoria Alba-Iulia) a respins, ca inadmisibilă, cererea sa de constituire parte civilă în cauză, în temeiul art. 371 C. proc. pen., interpretând aceste dispoziții legale în sensul că o cerere de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoana vătămată reținută, prin rechizitoriu, ca având această calitate procesuală.

Or, în măsura în care textul legal precitat este interpretat în sensul că neagă dreptul persoa­nei vătămate de a formula cerere de constituire parte civilă pe motiv că nu a fost conceptată în această calitate procesuală în actul de sesizare, dreptul la apărare este încăl­cat.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 79 și art. 20 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că, independent de mențiunile din actul de sesizare, calitatea de persoană vătămată o are orice persoană care a suferit o vătămare fizică, mate­rială sau morală prin fapta penală, iar aceasta poate exercita acțiunea civilă până la începerea cercetării judecătorești. Prin urmare, art. 371 C. proc. pen. trebuie interpretat în sensul ca limitează ju­decata la cele reținute în actul de sesizare numai sub aspectul laturii penale - faptă și inculpat, iar nu și sub aspectul laturii civile a cauzei.

Pentru argumentele prezentate, petenta a solicitat admiterea căii de atac, desființarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecința admiterii cererii sale de constituire parte civilă în cauză.

Mai reține că, la termenul din 9 noiembrie 2023, reprezentantul petentei a precizat în fața Curții de Apel Alba-Iulia că demersul judiciar al acesteia a fost exercitat în temeiul art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 408 alin. (2) C. proc. pen., întrucât A. nu are calitate procesuală în cauză.

În contextul acestor rețineri, Înalta Curte constată că, dincolo de denumirea ei formală, raportat la conținutul său concret și temeiurile legale invocate, cererea petentei A. constituie, în mod neechivoc, apel împotriva încheierii din 21 septembrie 2023, pronunțată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021, prin care (printre altele) s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție a petentei, reținându-se, în esență, că, raportat la dispozițiile art. 371 C. proc. pen., aceasta nu se poate constitui parte civilă în cauză.

Altfel spus, obiectul cauzei care a generat conflictul de competență îl constituie apelul prin care A. invocă vătămarea nemijlocită a drepturilor sale legitime, prin dispoziția Judecătoriei Alba-Iulia de respingere a cererii de intervenție în cauză, cuprinsă în încheierea premergătoare pronunțării hotărârii pe fondul cauzei (sentința penală nr. 87 din 22 noiembrie 2023).

Or, această cale de atac întemeiată pe dispozițiile art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 408 alin. (2) C. proc. pen. intră în competența materială exclusivă de soluționare a curții de apel (în speță, Curtea de Apel Alba-Iulia), care, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (2) C. proc. pen., are plenitudine de competență în materia apelurilor exercitate împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii, în categoria cărora, potrivit art. 370 alin. (2) C. proc. pen., se încadrează și încheierile.

Pentru aceste argumente, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 februarie 2024.