CASE OF BIMER S.A. v. MOLDOVA

Reclamantul, Bimer S.A., este o societate încorporată în Republica Moldova. De la momentul în care a fost încorporată acțiunile sale erau deținute de investitori moldoveni, americani și bahamani, a calificat astfel ca societate deținută de investitori străini și, prin urmare, a beneficiat de stimulente și garanții speciale în temeiul Legii privind investițiile străine (a se vedea punctul 24 de mai jos). La 10 iunie 1994 a fost promulgat decretul prezidențial nr. 195 („Decretul”), care a permis crearea și exploatarea de magazine libere de taxe la pavimentele terestre, ape și aeriene. În conformitate cu decretul, magazinele libere de taxe au dreptul să vândă mărfuri importate fără a fi obligate să plătească taxa vamală (a se vedea punctul 23 de mai jos). La 12 iunie 1997, societatea reclamantă a semnat un contract cu Oficiul Vamal Leușeni, la granița dintre Moldova și România, care prevede deschiderea magazinelor libere de taxe pe teritoriul zonei vamale. Contractul nu conține nicio dispoziție în ceea ce privește durata acesteia. A fost aprobat de șeful Departamentului Vamal al Guvernului și de ministrul Securității Naționale. 10. La 3 iulie 1998 și la 2 decembrie 1998, societatea a obținut două licențe pentru exploatarea unui magazin gratuit de taxe și a unui bar gratuit de taxe, în cadrul magazinului, la Oficiul Vamal Leușeni. Licențele au fost eliberate în conformitate cu decretul și nu au conținut nici o dispoziție privind durata lor. În continuare, societatea reclamantă a cumpărat echipamentele necesare, a construit sediul magazinului și barului și a început să le opereze. 11. La 24 aprilie 2002, Parlamentul Moldovei a introdus o modificare a Codului Vamal prin care ieșirile de vânzare fără taxe au fost restrânse la aeroporturile internaționale și la bordul aeronavelor care zboară rute internaționale (a se vedea punctul 25 de mai jos). 12. La 18 mai 2002, Departamentul vamal a ordonat închiderea tuturor ieșirilor libere de taxe care nu sunt situate în aeroporturi internaționale sau la bordul aeronavelor care zboară rute internaționale („comandamentul”). La 12 iunie 2002, societatea reclamantă, împreună cu alte societăți afectate în mod similar, a depus o acțiune judiciară împotriva ordinului cu Curtea de Apel a Republicii Moldova. 14. Reclamantul a susținut, printre altele, că motivele invocate de Departamentul Vamal pentru închiderea magazinului liber de taxe și bar nu au fost enumerate în lista exhaustivă a motivelor de închidere a acestor magazine prevăzute la art. 56 din Codul Vamal. 15. În plus, în lumina articolului 46 din Legea nr. 780 (a se vedea punctul 26 de mai jos), noile modificări ale Codului Vamal nu ar putea avea efect retroactiv și ar putea fi interpretate doar ca fiind limitarea deschiderii magazinelor libere de taxe în viitor, și nu ca închiderea celor deja deschise. 16. Potrivit reclamantului, ordinul a conflictat cu art. 40 din Legea privind investițiile străine (a se vedea punctul 24 de mai jos), care prevedea că activitatea unei societăți deținute de investitori străini ar putea fi încheiată numai de o decizie guvernamentală sau de un ordin judecătoresc, și numai atunci când societatea a încălcat grav legislația moldovei și articolele sale de încorporare. 17. Reclamantul susține, de asemenea, că, în conformitate cu art. 43 din Legea privind investițiile străine (a se vedea punctul 24 de mai jos), în cazul adoptării unei legislații noi și mai puțin favorabile, societățile deținute de investitori străini au dreptul să se bazeze pe legislația veche pentru o perioadă de zece ani. Perioada de zece ani a început să decurgă de la data promulgării noilor legislații. În plus, al doilea paragraf din aceeași secțiune prevedea în mod specific că societățile străine care au beneficiat de stimulente vamale în conformitate cu fosta legislație a Republicii Moldova au dreptul de a beneficia de aceste stimulente după intrarea în vigoare a noilor legislații. 18. La 26 iunie 2002, Curtea de Apel a hotărât în favoarea societății reclamante și a anulat ordonanța, utilizând, printre altele, următoarele motive: „... Curtea consideră că ordinul Departamentului Vamal nr. 127 din 18 mai 2002, emis în scopul aplicării Legii nr. 1022 din 25 aprilie 2002 [pentru modificarea Codului Vamal], prin care activitatea magazinelor libere de taxe a fost încheiată începând cu 18 mai 2002... este ilegală deoarece este contrar legislației în vigoare. Legea nr. 1022 din 25 aprilie 2002, prin care art. 51 din Codul Vamal a fost modificat ... nu prevede încheierea activității magazinelor libere de taxe deja deschise în alte locuri decât aeroporturile și la bordul avioanelor. În plus, Ordinea menționată mai sus [departamentul vamal] este contrară articolului 56 din Codul vamal care nu prevede printre motivele pentru lichidarea unui magazin gratuit de taxe motivul prevăzut în Ordine – o modificare a legislației. Curtea consideră că textul modificat al articolului 51 din Codul vamal nu poate avea influență asupra magazinelor libere de taxe deja deschise și în vigoare, deoarece acest lucru ar fi, de asemenea, contrar articolului 46 alineatul (1) din Legea privind actele normative, care prevede că o lege nu poate fi retroactivă sau ultra activă. Întrucât reclamanții sunt întreprinderi cu investiții străine, Curtea consideră că Ordinea este contrară articolului 39 alineatul (1) din Legea privind investițiile străine, care prevede că investițiile străine sunt garantate deplină securitate și protecție în Republica Moldova. În plus, în conformitate cu art. 40 din Legea privind investițiile străine, activitatea reclamanților ... poate fi încheiată numai prin intermediul unei hotărâri guvernamentale sau a unei hotărâri judiciare și numai dacă au încălcat grav legislația sau statutul lor de încorporare. Cu toate acestea, Ordinul în cauză nu conține nicio trimitere la încălcări comise de către solicitant și nu se bazează pe o decizie guvernamentală sau pe o hotărâre judecătorească. Este necesar să se indică că, în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Legea privind investițiile străine, în cazul promulgării unor noi legi care modifică condițiile unei societăți cu investiții străine create înainte de promulgarea unor astfel de legi, societatea în cauză are dreptul de a se îndruma de către legislația anterioară pentru o perioadă de 10 ani calculată de la data promulgării noilor legi. În conformitate cu art. 43 al doilea paragraf din Legea privind investițiile străine, investitorii străini și întreprinderile cu capital străin care au beneficiat de vamaluri, taxe și alte stimulente în conformitate cu legislația Republicii Moldova, au dreptul de a beneficia de aceste stimulente după intrarea în vigoare a noului regulament. ... Curtea consideră că Ordinul a încălcat dreptul reclamantului la proprietate garantat de art. 46 din Constituție, secțiunea 1, 40 și 41 din Legea privind proprietatea și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.” 19. Departamentul vamal a apelat împotriva acestei hotărâri la Curtea Supremă de Justiție. 20. La 11 septembrie 2002, Curtea Supremă de Justiție a permis apelul Departamentului Vamal, a anulat hotărârea Curții de Apel și a respins acțiunea reclamantului. Motivele invocate de Curtea Supremă au fost următoarele: „Curtea de primă instanță, în constatarea reclamanților, a obținut concluzii care se bazează pe o interpretare greșită a legii, deoarece Ordinea în cauză nu prevede încheierea totală a activității de magazine libere de taxe, ci numai încheierea activității lor în anumite locuri. Prin urmare, concluzia instanței de primă instanță că Ordinea a avut ca efect încheierea întregii activități a investitorilor străini care au deschis aceste magazine și că, prin urmare, dreptul lor la securitatea și protecția totale prevăzute de art. 31 din Legea privind investițiile externe a fost încălcat. art. 51 din Codul vamal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 1022 din 25 aprilie 2002 definește taxele esențiale ca regim vamal care constă în vânzarea de mărfuri sub supraveghere vamală în locuri deosebit de dedicate în aeroporturile internaționale și la bordul avioanelor. În consecință, prin această dispoziție, legislatorii reglementează și limitează locurile în care pot fi situate aceste magazine, dar acestea nu creează nici o interdicție în ceea ce privește activitatea lor. Prin urmare, argumentele instanței de primă instanță că dreptul la activitate a investitorilor străini a fost încălcat, este lipsit de sprijin juridic. Reclamanții nu sunt interzise să își plaseze magazinele în locurile prevăzute de lege, adică în aeroporturi și avioane de bord. ... Potrivit documentelor de încorporare a acestor companii, acestea practică diferite tipuri de activități, inclusiv vânzarea de bunuri în regimul liber de datorie. Încheierea instanței de primă instanță că Ordinul a încălcat dreptul la proprietate garantat de Constituție și dreptul internațional este incorect deoarece societățile în cauză au dreptul de a deschide magazine libere de taxe în alte locuri, astfel cum prevede art. 51 din Codul Vamal. Activitatea societăților nu este complet oprită și nimic nu este luat departe de ele. ... Referința instanței de primă instanță la art. 40 din Legea privind investițiile străine, care spune că activitatea unei societăți cu investiții străine poate fi încheiată numai de o decizie guvernamentală sau de o hotărâre judecătorească este greșită deoarece Ordinea nu a încheiat total activitatea reclamanților, ci numai vânzarea de bunuri în regimul liber de datorie. Acestea pot face alte activități care sunt furnizate în documentele lor de încorporare.” 21. Curtea Supremă de Justiție nu a exprimat nici o opinie cu privire la argumentul reclamantului sau hotărârea Curții de Apel privind aplicabilitatea articolului 43 alineatul (2) al doilea paragraf din Legea privind investițiile externe în acest caz. Hotărârea sa a fost finală. 22. Extractele relevante din Constituția Republicii Moldova au citit după cum urmează: „art. 46. Dreptul la proprietate privată și protecția sa (1) Dreptul la proprietate privată ... [este] garantat. (2) Nimeni nu poate avea proprietatea sa expropriată, cu excepția motivelor dictate de necesitatea publică, astfel cum este stabilită prin lege, și sub rezerva plății unei compensații corecte și adecvate efectuate în avans. (3) Nu se poate confisca niciun bun achiziționat legal. Presupunerea efectivă este cea de achiziționare legală. ...” 23. Decretul prezidențial nr. 195 din 10 iunie 1994, în măsura în care este cazul, spune: „... Secțiunea 3. Mărfurile importate care urmează să fie vândute la magazinele „de drept liber”... sunt scutite de impozite vamale; ... magazinele „de drept liber” pot fi exploatate la punctele de trecere a frontierei rutiere, navale și aeriene....” 24. Legea privind investițiile externe din 1 aprilie 1992, în măsura în care este cazul, spune: „Secțiunea 1. Legea aplicabilă ... 3.... Legile care contrazic legea actuală în partea privind investițiile străine nu sunt aplicabile. ... Secțiunea 35. Incentive vamale pentru bunurile aduse în țară (1) Mărfurile menționate la secțiunea 3 din prezenta lege [autovehicule, echipamente, echipamente de birou, materiale de rând...], care sunt aduse în țară ca contribuție la capitalul legal sunt scutite de impozitul vamal. ... Secțiunea 36. stimulente vamale pentru import și export ... O societate deținută de investitori străini este scutită de impozitul vamal pentru mărfuri (materiale brute...), importate în scopul producției de mărfuri de export. Secțiunea 39 Garanții privind naționalizarea sau expropriarea investițiilor în capital străin 1. Investițiile străine în Republica Moldova sunt acordate garanție și protecție completă. Investițiile străine nu pot fi expropriate, nationalizate sau supuse la alte măsuri similare în orice alt mod decât în conformitate cu legea, pe baza unei legi care servesc dobânzile naționale și împotriva plății unei compensații adecvate. Compensarea corespunde valorii investițiilor evaluate imediat înainte de momentul expropiării, a naționalizării sau a altor măsuri similare. Ea trebuie plătită cel târziu la trei luni de la momentul în care sunt luate măsurile de mai sus, cu o rată adecvată a dobânzii bancare calculată înainte de data plății. Compensația trebuie plătită în moneda în care a fost efectuată investiția și poate fi transferată în străinătate fără nicio restricție. Plata compensației este asigurată de organismul de stat cu dreptul de a efectua expropriarea, naționalizarea sau orice alte măsuri similare. Organismul de stat trebuie să stabilească valoarea investițiilor și să plătească compensația cel târziu în ziua expropiării, a naționalizării sau a altor măsuri similare. În cazul în care organismul de stat nu dispune de suficiente fonduri, compensația se plătește din bugetul de stat. Investitorul afectat are dreptul de a solicita verificarea legalității expropriației, a naționalizării sau a altor măsuri similare și a cuantumului compensației în modalitatea prevăzută de lege.” Secțiunea 40 Garanții privind suspendarea forțată și încetarea activității 1. Activitatea unei întreprinderi cu investitori străini poate fi suspendată prin forță numai în conformitate cu hotărârea Guvernului Republicii Moldova sau a unei instanțe competente, atunci când întreprinderea a încălcat serios termenii legislației Republicii Moldova sau dispozițiile articolelor sale de încorporare... În cazul în care activitatea unei întreprinderi cu investitori străini este suspendată pe inițiativa unui organism de control al statului și nu se constată încălcări ale legislației sau a documentelor constitutive, organismul de mai sus trebuie să compenseze întreprinderea pentru orice prejudiciu, inclusiv profitul pierdut. Dacă organismul de stat nu are suficiente bani, plata este efectuată din bugetul de stat. Activitățile unui investitor străin al cărui întreprindere este lichidată sau care se retrage de la întreprindere pot fi luate de el în străinătate fără nicio licență.” ... „Secțiunea 43 Garanții privind modificările legislației 1. În cazul adoptării noilor acte legislative care modifică condițiile de activitate ale unei întreprinderi cu capital străin creată înainte de adoptarea acestor acte, această întreprindere are dreptul de a-i aplica legislația Republicii Moldova care operează în ziua creării acesteia pentru o perioadă de zece ani calculată de la data intrării în vigoare a noului act legislativ. Dispozițiile de la alineatul (1) nu se extinde la legislația privind impozitul, vamalul, finanțarea, moneda, creditul, moneda sau măsurile antitrust sau la legislația care reglementează securitatea statului, protecția mediului, ordinea socială, moralitatea sau sănătatea populației. Investitorii străini și întreprinderile cu investitori străini care au beneficiat de stimulente vamale, fiscale și alte în conformitate cu legislația anterioară a Republicii Moldova se bucură de aceste stimulente după intrarea în vigoare a noului regulament...”. 25. Codul Vamal al Republicii Moldova, astfel cum a fost modificat la 24 aprilie 2002, citește: „Secțiunea 51. Ieșirea liberă a taxei – un regim vamal vamal (regim) care constă în vânzarea de mărfuri sub supraveghere vamală în locuri special concepute situate în aeroporturi internaționale și la bordul aeronavelor. Secțiunea 56. Ieșirea liberă a taxei poate fi închisă în cazul în care licența expiră sau dacă este anulată sau retrasă în conformitate cu legea.” 26. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 780 din 27 decembrie 2001 se citește după cum urmează: „Secțiunea 46 § 1. O lege poate avea efect numai în perioada de valabilitate și nu poate avea efect retroactiv sau prospectiv.” 27. Tratatul dintre Statele Unite ale Americii și Republica Moldova privind încurajarea și protecția reciprocă a investițiilor, semnat la Washington la 21 aprilie 1993, în măsura în care este relevant, se citește după cum urmează: „... articolul II. (a) Investițiile sunt acordate în orice moment tratament echitabil și echitabil, beneficiază de protecție și securitate deplină și, în niciun caz, nu vor fi acordate tratamente mai mici decât cele prevăzute de dreptul internațional. (b) Nici o parte nu va afecta în niciun fel prin măsuri arbitrare sau discriminatorii gestionarea, exploatarea, întreținerea, utilizarea, bucurarea, achiziția, extinderea sau eliminarea investițiilor. În sensul soluționării litigiilor în temeiul articolelor VI și VII, o măsură poate fi arbitrară sau discriminatorie, în ciuda faptului că o parte a avut sau a exercitat posibilitatea de a reexamina o astfel de măsură în instanțe sau tribunale administrative ale unei părți. (c) Fiecare parte respectă orice obligație pe care o poate fi încheiată în ceea ce privește investițiile. ... Articolul III. Investițiile nu trebuie să fie expropriate sau nationalizate, fie direct sau indirect, prin măsuri care echivalează la expropriare sau la naționalizare, cu excepția: în scop public, într-o manieră nediscriminatorie; la plata unei compensații rapide, adecvate și eficiente; și în conformitate cu procedura corectă de drept și cu principiile generale de tratament prevăzute la articolul II alineatul (3). Compensarea este echivalentă cu valoarea justă a investițiilor expropriate imediat înainte de a lua sau de a fi cunoscută acțiunile expropriative, oricare dintre cele mai devreme; este calculată într-o monedă de utilizare liberă pe baza ratei de schimb prevalente a pieței în acel moment; să fie plătită fără întârziere; să includă dobânzi la o rată comercial rezonabilă de la data expropriației; să fie complet realizabilă și să fie liber transferabilă.” 28. La 31 iulie 2001, Comisia pentru Economie, Industrie, buget și Finanțare a Parlamentului Republicii Moldova a răspuns la o anchetă efectuată de solicitant cu privire la interpretarea articolului 43 din Legea privind investițiile externe. Într-o scrisoare semnată de Președintele Comisiei, dl. B., a afirmat următoarele: „Secțiunea 1 din secțiunea 43 prevede că, în cazul noilor legislații, schimbarea condițiilor de activitate ale unei societăți cu investitori străini create înainte de adoptarea unei astfel de noi legislații, această societate are dreptul de a se baza pe legislația în vigoare în ziua creării acesteia pentru o perioadă de zece ani calculată de la data intrării în vigoare a noului legislație. Cele de mai sus sunt o regulă generală, care se referă la orice legislație care modifică condițiile generale de activitate ale unei societăți deținute de investitori străini. Alineatul 1 din subsecțiunea 2 prevede tipul de legislație care nu este reglementat în subsecțiunea 1 și care se aplică de la momentul în care intră în vigoare. Alineatul 2 din subsecțiunea 2 prevede excepțiile la punctul 1 din subsecțiunea 2. Aceste excepții se referă numai la privilegii (facilități), stimulente (înlesniri), scutirea plăților (scutiri de plăți), etc., care au fost prevăzute în lege atunci când societatea a fost înființată. În consecință, punctul 2 din subsecțiunea 2 nu contrazice dispozițiile alineatului (1) din subsecțiunea 2, ci arată clar că societățile cu investitori străini, care au beneficiat de vamă, impozitare sau alte forme de privilegii în conformitate cu legislația Republicii Moldova în vigoare anterior, au dreptul de a beneficia de aceste privilegii timp de zece ani după intrarea în vigoare a noilor legislații.” 29. În observațiile din octombrie 2005, Guvernul a susținut că scrisoarea de mai sus nu a fost semnată de către președintele Comisiei pentru economia, industria, bugetul și finanțarea Parlamentului, ci de către un membru obișnuit al Comisiei respective și că, în orice caz, în conformitate cu legislația moldovei, aceasta nu ar putea fi considerată o interpretare oficială a articolului 43 din Legea privind investițiile externe, ci doar o explicație. Ei au solicitat Curtea să nu recunoască scrisoarea ca probă. 30. Societatea reclamantă a prezentat pentru atenția Curții o hotărâre a Curții de Apel a Republicii Moldova în cazul Bimer S.A. versus Oficiul Vamal Ungheni în care s-a hotărât o chestiune similară. În acest caz, reclamantul a contestat cu succes închiderea unui alt magazin liber de taxe operat de acesta la punctul vamal Ungheni, pe aceleași motive ca în cazul în cauză. Prin hotărârea sa finală din 9 iulie 2002, Curtea de Apel a constatat, printre altele, că societatea reclamantă a avut dreptul să se bazeze pe art. 43 alineatul (2) al doilea paragraf din Legea privind investițiile străine și că art. 51 din Codul vamal modificat nu a putut avea nici o influență asupra societății solicitantă, deoarece în conformitate cu art. 46 din Legea nr. 780 nu ar putea avea efect retroactiv asupra magazinelor libere de taxe deschise înainte de promulgarea sa.