ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2735/2023

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la 3 noiembrie 2015 sub nr. x/2015, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. au solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei cuprinse la pct. 3 din convenția de credit nr. x din 2 octombrie 2007, eliminarea clauzelor abuzive din contract, înghețarea cursului francului elvețian la valoarea din luna octombrie 2007, respectiv 2,0153 RON/CHF, convertirea creditului utilizând cursul de schimb RON/CHF din momentul acordării împrumutului și restituirea diferenței de curs valutar de la valoarea primei rate din luna octombrie 2007 (2,0153 RON/CHF) față de valoarea de 4,23 RON/CHF, rezultate din diferența de curs valutar valabil de la momentul efectuării fiecărei plăți și cursul valutar valabil la data semnării contractului, precum și a dobânzii legale aferente, calculate de la data încasării fiecărei sume nedatorate și până la achitarea integrală a acestora de către bancă.

De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii și a penalităților aferente sumei de 7.173,95 CHF, ce reprezintă valoarea comisioanelor abuzive scăzute din valoarea totală a creditului, bani pe care banca i-a încasat abuziv și nejustificat, conform noului grafic de rambursare.

Prin sentința civilă nr. 3654 din 23 septembrie 2016, Judecătoria Piatra Neamț a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.A. și S.C. D. S.A..

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții A. și B..

Prin decizia civilă nr. 31/AC din 22 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții B. și A. împotriva sentinței civile nr. 3654 din 23 septembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții A. și B..

Prin decizia nr. 4945 din 16 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a trimis cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel Bacău.

La data de 22 ianuarie 2019, pe rolul Curții de Apel Bacău se înregistrează recursul declinat de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sub nr. x/2015.

Prin încheierea de ședință din 11 martie 2020, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a dispus suspendarea soluționării recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, reclamanții B. și A. au formulat recurs la 14 septembrie 2020, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți la 16 septembrie 2020.

La termenul din 16 noiembrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin rezoluția din 31 octombrie 2022, întocmită ca urmare a referatului emis, potrivit dispozițiilor art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, s-a acordat termen de judecată la 6 decembrie 2022 pentru discutarea perimării recursului.

Prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2015 s-a constatat perimat recursul declarat de reclamanții B. și A. împotriva încheierii din 11 martie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2015.

Prin încheierea din 17 martie 2021, Curtea de Apel Bacău a dispus suspendarea judecării sesizării de perimare a recursului civil promovat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015, până la soluționarea dosarului nr. x/2015 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.

La data de 7 februarie 2023, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă s-a sesizat din oficiu pentru constatarea perimării recursului civil, având în vedere faptul că dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a fost soluționat prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022.

Prin decizia nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă s-a constatat perimat recursul formulat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015.

Împotriva acestei decizii, reclamanții A. și B. au declarat recurs, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, respingerea sesizării perimării recursului, casarea deciziei recurate, repunerea cauzei pe rol și trimiterea dosarului pentru rejudecare aceleiași instanțe.

Prin memoriul de recurs recurenții au redat istoricul litigiului făcând aprecieri asupra soluțiilor de suspendare pronunțate în cauză și a motivărilor reținute.

Memoriul nu cuprinde însă critici concrete privind nelegalitatea deciziei atacate prin care s-a constatat perimarea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 31 din 22 ianuarie pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015.

În cauză, se constată că nu a fost depusă întâmpinare de către intimata-pârâtă D. S.A..

Prin încheierea din Camera de consiliu din 5 octombrie 2023 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu și s-a menționat posibilitatea acestora de a depune în scris un punct de vedere în termen de 10 zile de la data comunicării acestuia.

Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat la 18 octombrie 2023, părțile nedepunând punct de vedere.

La termenul din decembrie 2023, completul de filtru, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția nulității recursului și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, urmează să anuleze calea extraordinară de atac, în considerarea următoarelor:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

In conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Astfel, din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurentă se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerința nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

Așadar, pentru a se putea constata că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unui dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menționat mai sus.

Din analiza memoriului de recurs, se constată că motivele invocate prin memoriul de recurs - art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. - nu pot fi analizate din perspectiva dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., conform cărora, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, întrucât criticile vizează de fapt aspecte de netemeinicie privind situația de fapt și probatoriul administrat.

Motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural ce sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ., dispoziții ce constituie dreptul comun în materia actelor de procedură și care vizează o singură ipoteză de nulitate, respectiv încălcarea formelor procedurale.

În cauza de față, în mod corect, se constată că prin decizia nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă s-a constatat perimat recursul formulat de reclamanții B. și A. împotriva deciziei civile nr. 31/AC din 22 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2015, având în vedere constatările instanței, respectiv faptul că dosarul nr. x/2015 al ÎCCJ a fost soluționat prin decizia nr. 2557 din 6 decembrie 2022.

Astfel, din perspectiva cerințelor impuse de dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., se constată că recurenții nu au invocat nicio neregularitate de ordin procedural ce ar putea conduce la nulitatea actului, motivele dezvoltate în cererea de recurs fiind doar o reiterare a motivelor expuse în fața Curții de Apel Bacău.

Prin urmare, toate argumentele recurenților-reclamanți reprezintă o relatare a situației de fapt și a greșitei interpretări a acestei situații de către instanțele anterioare, pe baza probatoriilor administrate în cauză, astfel că, din analiza recursului declarat, se constată că aceștia critică soluția atacată, doar în ce privește temeinicia acesteia raportat la administrarea probatoriului administrat în cauză, solicitând, în esență, reaprecierea probelor de către instanța de recurs.

Dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. stabilesc că în recurs nu pot fi invocate decât motive de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel că criticile recurentei referitoare la interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală, întrucât vizează temeinicia soluției pronunțate și nu nelegalitatea acesteia.

Astfel, simpla nemulțumire a părții cu privire la modul în care instanța a răspuns referitor la anumite aspecte de fapt în ciclul procesual precedent nu reprezintă un veritabil motiv de nelegalitate care să poată fi încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o rejudecare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel.

În alți termeni, față de considerentele precedente se poate reține că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

In consecință, se constată că recurenții-reclamanți nu indică în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate din perspectiva dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și ce dispoziții legale au fost încălcate de către instanța de apel în raport cu soluția pronunțată.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenții-reclamanți B. și A. împotriva deciziei nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenții-reclamanți B. și A. împotriva deciziei nr. 135/2023 din 5 aprilie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă D. S.A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2023.