ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2649/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2649/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 12 decembrie 2023
Asupra recursului reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, sub dosar nr. x/2022 din data de 16.06.2022, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., a solicitat instanței de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea deciziei nr. 1428/16.05.2022, prin care, în temeiul art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, a fost concediat din funcțiile de inspector în domeniul securității și sănătății în muncă, respectiv tehnician cu atribuții în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, începând cu data de 15.06.2022; repunerea/reintegrarea în situația anterioara emiterii actului de concediere, respectiv pe posturile deținute anterior desfacerii contractelor individuale de muncă; obligarea intimatei să plătească o despăgubire egală cu salariile indexate/majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul încetării contractului individual de munca în contextul în care nu ar fi fost concediat, până la data reintegrării efective; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1116/MAS din 28 octombrie 2023, Tribunalul Brașov, secția I civilă a respins contestația formulată de către contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L. și l-a obligat pe contestator la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 2.200 RON, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe, contestatorul A. a declarat apel, care a fost respins prin decizia civilă nr. 755/Ap din 25 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.
Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 486-490 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.
Recursul a fost comunicat intimatei-pârâte la 25.08.2023, care nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac astfel cum sunt prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești, regulă cu valoare de principiu constituțional, potrivit art. 129 din Constituție.
Potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile privind "conflictele de muncă și de asigurări sociale".
Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.
Deopotrivă, prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. statuează că "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs".
Astfel, acțiunea, introdusă pe rolul instanțelor la 16.06.2022, are ca obiect contestație decizie de concediere, fiind dedus judecății un conflict de muncă.
În acest sens, art. 214 din Legea nr. 62/2011 prevede că hotărârile prin care se soluționează cererile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt supuse numai apelului, iar dispozițiile art. 274 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii statuează că "hotărârile pronunțate în fond sunt definitive".
Cum textele de lege anterior evocate exclud dreptul la recurs în litigiile de muncă, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 274 Codul Muncii.
În aceste condiții, în speță, decizia dată în apel nu întrunește condiția cerută de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., fiind definitivă de la pronunțare, situație în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, exercitarea căii extraordinare de atac fiind inadmisibilă.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 755/Ap din 25 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei civile nr. 755/Ap din 25 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2023.