ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2719/2023

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă la 16 iunie 2022 sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L. - în insolvență, prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență C., a formulat contestație împotriva deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. x/16.05.2022, solicitând anularea acesteia, repunerea/reintegrarea sa în situația anterioară emiterii actului de concediere, respectiv pe posturile deținute anterior desfacerii contractelor individuale de muncă; obligarea pârâtei să îi plătească o despăgubire egală cu salariile indexate/majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul încetării contractului individual de muncă în contextul în care nu ar fi fost concediat, până la data reintegrării efective, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 264 alin. (5) Codul muncii.

Tribunalul Brașov, secția I civilă - Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 1362/MAS din 8 decembrie 2022 a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul A., pe care l-a obligat la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.200 RON, reprezentând onorariu avocațial.

Împotriva acestei hotărâri, contestatorul A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 850/Ap. din 10 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de apel formulată de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 1362/MAS din 8 decembrie 2022 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția I civilă.

Contestatorul A. a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar.

În cauză, intimata B. S.R.L. nu a formulat întâmpinare.

La termenul din 14 decembrie 2023, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte a luat în examinare excepția inadmisibilității recursului și, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reținut următoarele:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel Brașov, secția Civilă a respins ca neîntemeiată cererea de apel formulată de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 1362/MAS din 8 decembrie 2022 pronunțate de Tribunalul Brașov, secția I civilă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul A., în cadrul unui litigiu de muncă.

În cauză, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 850/Ap. din 10 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă are caracter definitiv, fiind dată în soluționarea unui litigiu întemeiat pe Codul muncii.

Astfel, prin cererea formulată, reclamantul A., în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L. - în insolvență, prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență C. a formulat contestație împotriva deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. x/16.05.2022, solicitând anularea acesteia, repunerea/reintegrarea sa în situația anterioară emiterii actului de concediere, respectiv pe posturile deținute anterior desfacerii contractelor individuale de muncă; obligarea pârâtei să îi plătească o despăgubire egală cu salariile indexate/majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la momentul încetării contractului individual de muncă în contextul în care nu ar fi fost concediat, până la data reintegrării efective.

Astfel, față de natura pretenției deduse judecății, respectiv litigiu de muncă, se reține că aceste litigii, nu sunt supuse recursului, întrucât deciziile pronunțate de instanțele de apel sunt hotărâri definitive, astfel cum prevăd dispozițiile art. 274 Codul muncii.

Potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social "hotărârile instanței de fond sunt supuse numai apelului".

In conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ.:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Coroborând dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile având ca obiect conflictele de muncă și asigurări sociale, rezultă că decizia civilă nr. 3051/2023 din 18 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.

Prin urmare, decizia civilă nr. 850/Ap. din 10 mai 2023, prin care a fost soluționată cererea de apel, ce face obiectul prezentului recurs este o hotărâre definitivă.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Așadar, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Prin raportare la dispozițiile art. 214 din Legea nr. 62/2011 - Legea dialogului social coroborate cu prevederile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., instanța supremă va admite excepția inadmisibilității recursului.

Având în vedere considerentele expuse în precedent, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 850/Ap. din 10 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 850/Ap. din 10 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Civilă, în contradictoriu cu intimata B. S.R.L..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2023.