ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2093/2023

HOTĂRÂRE

12.10.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2093/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 12 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 03.11.2022, reclamanta Federația Sindicatelor din Silvicultură "A.", în numele și pentru membrii de sindicat în numele membrilor de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., a chemat în judecată pe pârâtele Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și R.N.P. Romsilva - Direcția Silvică Constanța, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâtele la încadrarea salariaților, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care potrivit atribuțiilor din fișa postului presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate, control silvic și cinegetic, exploatări forestiere, construcții forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri, în condiții speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariații angajați ulterior acestei date, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv, și în consecință, obligarea pârâtei R.N.P. Romsilva - Direcția Silvică Constanța la încheierea actelor adiționale la contractele individuale de muncă ale salariaților, având calitatea de personal silvic, încadrați în condiții speciale de muncă, în sensul modificării condițiilor de muncă, din condiții normale de muncă în condiții speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariații angajați ulterior datei menționate, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv; a mai solicitat obligarea pârâtelor la plata contribuției suplimentare de asigurări sociale în cuantum de 8% pentru condiții speciale de muncă pentru salariații având calitatea de personal silvic, încadrați în condiții speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 59/2000, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariații angajați ulterior datei menționate începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv și în continuare, pe toată durata existenței contractelor individuale de muncă în condiții speciale de muncă.

Prin sentința civilă nr. 461/02.02.2023, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a respins excepția necompetenței generale, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.

Pentru a pronunța astfel, în privința excepției necompetenței sale teritoriale, a reținut că acțiunea a fost promovată de către o organizație sindicală, respectiv de Federația Sindicatelor din Silvicultură "A." România, în numele membrilor Sindicatului A. Constanța, afiliat la Federația Sindicatelor din Silvicultură "A.", precum și aplicabilitatea deciziei nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost stabilită calitatea procesuală activă a organizațiilor sindicale și a instanței competente de la sediul sindicatului, și nu de la sediul organizației sindicale.

În aceste condiții, raportându-se la sediul Sindicatului A. Constanța care se află în județul Constanța, a apreciat că Tribunalului Constanța îi revine competența de a soluționa cauza, subliniind că se asigură o protecție mai eficientă a drepturilor și intereselor membrilor de sindicat, având în vedere că de cele mai multe ori locul de muncă al acestora este în același județ în care se află sediul sindicatului din care fac parte, cum este și cazul și în speța de față.

Prin sentința civilă nr. 2607/22.09.2023, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale; a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța astfel, a reținut că acțiunea a fost introdusă de o organizație de tip federație, aceasta având calitatea de reclamantă, astfel că în aplicarea art. 28 din Legea nr. 62/2011 și a deciziei nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru pronunțarea recursului în interesul legii, competența de soluționare aparține instanței în circumscripția căreia își are sediul Federația Sindicatelor din Silvicultură "A.", care se află în București.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Litigiul de față a început la 03.11.2022, astfel încât îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 62/2011 și art. 269 din Codul muncii.

Cât privește calitatea procesuală activă a federațiilor, confederațiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizațiilor sindicale, Înalta Curte constată că aceasta a fost reținută de instanțele aflate în conflict și nu poate fi cenzurată pe calea regulatorului de competență.

Acțiunea de față se circumscrie cererilor formulate de organizațiile sindicale, reglementate de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011 prevede că organizația sindicală este o "denumire generică pentru sindicat, federație sau confederație sindicală".

În aceste condiții, stabilirea instanței competente impune aplicarea deciziei nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118/01.03.2013, prin care s-a statuat că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în determinarea competenței teritoriale se va ține seama de sediul sindicatului - reclamant.

În cauză, cum reclamanta - Federația Sindicatelor din Silvilcultură "A." - are sediul în București, competența teritorială revine Tribunalului București, rațiunea fiind aceeași ca în cazul analizat expres prin decizia anterior menționată.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului București.