ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2576/2023

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26.04.2022 sub nr. x/2022 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 1598 din 14 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Dosarul a fost repartizat completului de judecată nr. 9 care, prin rezoluția din 28.04.2022 a fixat termen de judecată la 27 septembrie 2022 în vederea soluționării contestației în anulare.

Prin încheierea din 27 septembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a suspendat judecata contestației în anulare formulată de contestatorul A., în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținând că la apelul nominal nu s-a prezentat niciuna dintre părți și nu s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.

La data de 07.03.2023 contestatorul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.

Prin încheierea din 17 octombrie 2023 instanța a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de către contestator, având în vedere că aceasta nu a fost însoțită și de o solicitare de judecată a cauzei în lipsă și a menținut măsura suspendării judecății dispusă prin încheierea de ședință din 27 septembrie 2022, fixând termen la data de 12 decembrie 2023, în vederea discutării excepției perimării.

La acest termen, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:

Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".

Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Reglementată ca o excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepția de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

În speță, de la data când a intervenit suspendarea, 27 septembrie 2022, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care contestatorul nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depășește termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

În privința cererii de repunere pe rol formulată la data de 07.03.2023 (în interiorul termenului de perimare care curgea din 27.09.2022 și s-ar fi împlinit la data de 27.03.2023), Înalta Curte constată, așa cum s-a consemnat și în încheierea de ședință din data de 17.10.2023, că această cerere nu poate primi valoarea unui act de procedură efectuat în vederea continuării judecății, pentru a opera întreruperea termenului de perimare conform art. 417 C. proc. civ.

Astfel, deși a cerut instanței în mod formal continuarea judecății, la termenul acordat la data de 17.10.2023 (pentru care a fost legal citat), contestatorul nu s-a prezentat pentru a participa la judecată, nu a învederat o imposibilitate de a se prezenta și nici nu a cerut judecarea cauzei în lipsa sa, motive pentru care se reține că intenția contestatorului a fost de a întrerupe perimarea și nu de a se continua judecata în cererea cu care a învestit această instanță.

În consecință, cererea din data de 07.03.2023 nu reprezintă un act de întrerupere a perimării în sensul normei evocate mai sus.

Față de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părții, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimată contestația în anulare cu a cărei soluționare a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1598 din 14 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata B..

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cererea de recurs urmând a se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2023.