ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1826/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

asupra recursului declarat în cauză, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția civilă la 27 aprilie 2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Suceava și B., reintegrarea minorului Bodale Costel Daniel în familia sa.

În drept, a invocat dispozițiile art. 38 lit. a), art. 55-68-70, art. 124-125 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Prin sentința civilă nr. 1354 din 6 iulie 2021, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Suceava și B..

Prin decizia civilă nr. 1361 din 6 decembrie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a constatat perimată cererea de apel formulată de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1354 din 6 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava în contradictoriu cu pârâții Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Suceava și B..

Împotriva deciziei civile nr. 1361 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă a declarat recurs reclamantul A..

Intimații nu au formulat întâmpinare, cererea de recurs fiind comunicată la 17, 20 și 21 februarie 2023, conform dovezilor de la filele x.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 din C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată că excepția tardivității este întemeiată pentru următoarele considerente:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia dreptului la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituirea termenelor servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Recursul declarat de reclamantul A. are ca obiect decizia civilă nr. 1361 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, prin care a fost constatată perimată cererea de apel formulată de reclamant împotriva sentinței nr. 1354 din 6 iulie 2021, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 420 din C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 din C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiași articol se prevede expres că, în cazul în care termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua când acesta se împlinește.

Verificând respectarea termenului de exercitare a căii de atac, Înalta Curte constată că reclamantul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 1361 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă la 13 decembrie 2022 .

În raport cu dispozițiile legale enunțate, se reține că exercitarea căii de atac s-a realizat cu încălcarea termenului prevăzut de lege, respectiv 5 zile de la pronunțare - termen care s-a împlinit la 12 decembrie 2022 (ultima zi în care partea putea declara recurs).

Devin astfel incidente prevederile art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., care stipulează că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Potrivit art. 186 din același act normativ, "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

În litigiul pendinte, se constată că recurentul-reclamant nu a invocat incidența unei astfel de împrejurări, temeinic justificate, care să îl fi pus în imposibilitate obiectivă de a exercita calea de atac în termenul legal și nici nu a formulat o cerere de repunere în termenul de exercitare a recursului.

Pentru aceste considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depășit, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1361 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1361 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2023.