Decizia nr. 1450/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 12.12.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta-Turnu Severin pentru ca, pe baza ansamblului probelor care vor fi administrate în cauza, instanța să dispună următoarele: - constatarea că pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta Turnu Severin a procedat la exproprierea în fapt a terenului în suprafață totală de 2.684 mp., intabulat în CF nr. x, cu destinația de curți construcții, parcelat în cinci loturi după cum urmează: lotul x în suprafață de 579 mp., având nr. cad. x; lotul x în suprafață de 569 mp, nr. cad. x; lotul x în suprafață de 378 mp. nr. cad. x; lotul x în suprafață de 556 mp. nr. cad. x; lotul x în suprafață de 602 mp., nr. cad. x, situat în intravilanul municipiului Drobeta-Turnu Severin, str. x, Zona Aeroport, fără ca în perioada 2003-2019 să efectueze procedura legală de expropriere, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri, potrivit legii; - obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta-Turnu Severin la plata unei despăgubiri datorată în cazul unei exproprieri pentru cauză de utilitate publică care se compune din valoarea reală a imobilului expropriat, ținând seama de prețul la care se vând terenuri similare și compatibile cu terenul expropriat la data întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară precum și din daunele aduse proprietarului, având în vedere că în perioada 2003-2011 pârâta nu a achitat lipsa de folosința a terenului și faptul că în perioada 2003 - 2019 reclamanta a fost obligată să achite acesteia impozitul pe terenul curți construcții în suprafață totală de 2.684 mp. fără a avea exercițiul atributelor dreptului de proprietate (posesia, folosința și dispoziția); - obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta-Turnu Severin la plata cheltuielilor de judecată pe care le va efectua cu acest proces și care vor fi dovedite cu acte justificative. La data de 23.12.2019, reclamanta A. a depus precizări prin care a învederat că valoarea totală a despăgubirilor, calculate conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, este în sumă de 1.597.100 RON, din care: - 211.840 euro, în echivalent 1.482.880 RON reprezintă valoarea terenului intravilan cu destinația curți constructii, parcelat în cinci loturi, calculată la un preț de piață de 80 euro/mp pentru un teren similar și compatibil, ținând seama că terenul este situat în cea mai importantă zonă comercială a municipiului Drobeta - Turnu Severin (B., C., D. etc) și beneficiază de toatee utilitățile (apă, canalizare, electricitate, termoficare și acces la artere de circulație importante Bd. x etc). - 9.220 RON reprezentând impozitul pe teren achitat de reclamanta A. în perioada 2013-2017 (2013- 1.125 RON; 2014-1821 RON; 2015- 2.183 RON; 2016- 1.938 RON și 2017- 2,153 RON), cu toate că terenul a fost preluat de UAT municipiul Drobeta - Turnu Severin în anul 2003, fără efectuarea procedurii legale de expropriere cu plata unei juste și prealabile despăgubiri, cu toate că dispozițiile legale interne și comunitare, prevăd în mod expres că dreptul de proprietate privată este garantat și ocrotit de lege. - 105.000 RON, reprezentând lipsa de folosință a terenului în suprafață de 2.684 mp, în perioada 2003-2011.

Sentința pronunțată de Tribunalul Mehedinți Prin sentința nr. 23 din 3 mai 2022, Tribunalul Mehedinți, secția I civilă a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Drobeta - Turnu Severin.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova Prin decizia nr. 389/2022 din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 23 din 3 mai 2022, pronunțate de Tribunalul Mehedinți, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. A schimbat în parte sentința în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 416.020 RON cu titlu de despăgubire pentru exproprierea în fapt a suprafeței de 2.684 mp situat în mun. Drobeta Turnu Severin T1/1 P8, str. x, jud. Mehedinți. A meținut dispozițiile sentinței referitoare la capătul de cerere ce are ca obiect "lipsă folosință". A obligat pârâta la plata față de reclamantă a sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert. A respins cererea privind cheltuielile de judecată pentru faza apelului, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Craiova a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate pentru exproprierea de fapt a terenului curți construcții în suprafață totală de 2.684 mp situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, parcelat în cinci loturi distincte, intabulate ca atare în cartea funciară, și stabilirea unei juste despăgubiri, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În susținerea cererii de recurs, recurenta arată că decizia atacată este în parte nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 33/1994 și Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utlitate publică, care prevăd modul în care se stabilesc despăgubirile pentru un imobil expropriat pentru cauză de utilitate publică. Astfel, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. De asemenea, alin. (2) al art. 26 prevede că la calcularea cuantumului despăgubirilor se va ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite. Totodată, recurenta susține că sunt relevante și dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin decizia nr. 78/2021, prin care s-a stabilit că aceste dispoziții din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. Or, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea și aplicarea dispozițiilor legale antemenționate, întrucât cuantumul despăgubirilor în sumă de 416.020 RON nu a fost stabilit în mod corect, din concuziile raportului de expertiză tehnică judiciară intocmit de experții tehnici judiciari E., F. și G. rezultând că în urma evaluării prin metoda abordării de piață valoarea terenului curți construcții în suprafață de 2.684 mp este în suma de 562.772 RON, iar potrivit grilelor notarilor publici valoarea acestui teren este suma de 416.020 RON. Concluzionând, arată că instanța de apel a ignorat faptul că despăgubirea stabilită pentru terenul în suprafață de 2.684 mp a fost făcută prin raportare la grilelor notariale pe anul 2022, fără a se ține cont de prețul de piață al imobilului, deci contrat celor dispuse prin decizia nr. 78/2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Apreciază că instanța de apel trebuia să stabilească cuantumul despăgubirilor în funcție de valoarea prețului cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de același fel în unitatea amdinistrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, la care s-ar adăuga și daunele aduse proprietarului, în speță, lipsa de folosință a terenului pentru perioada 2003-2011 și plata impozitului pe teren în perioada 2003-2022, precum și valoarea terenului conform grilelor notariale, la momentul transferului dreptului de proprietate. În fine, mai arată recurenta și faptul că terenul în litigiu a fost încadrat de către expert în altă zonă de evaluare, și anume zona A3, deși terenul este situat în intravilanul municipiului Drobeta Turnu Severin, str. x, H. care, potrivit grilelor notariale, este situată în zona de evaluare A2.

Apărările formulate în cauză În data de 23 februarie 2023, intimata-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială municipiul Drobeta Turnu Severin, prin Primar, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat. Întâmpinarea a fost comunicată recurentei în data de 03 martie 2023, care a formulat răspuns la întâmpinare, prin intermediul căruia au fost reluate aspectele invocate prin cererea de apel. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Recursul reclamantei A. a fost întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., criticându-se, în esență, cuantumul despăgubirilor acordate reclamantei de către instanța de apel, aspect generat, pe de-o parte, de încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994, art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 și a Deciziei nr. 78/2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept iar, pe de altă parte, de încadrarea imobilului în litigiu într-o zonă greșită. În cauză, prin decizia atacată, ce a schimbat în parte sentința primei instanțe de fond, prin care acțiunea principală a fost respinsă, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de A., în sensul că a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 416.020 RON cu titlu de despăgubiri pentru exproprierea în fapt a suprafeței de 2.684 mp teren situat în mun. Drobeta Turnu Severin T1/1 P8, str. x, jud. Mehedinți, și a menținut dispozițiile sentinței în ceea ce privește petitul având ca obiect lipsă de folosință. Sub un prim aspect, se impune a se sublinia faptul că prin motivele de recurs a fost criticată hotărârea curții de apel doar din perspectiva soluției pronunțate în privința cuantumului despăgubirilor acordate pentru exproprierea în fapt a terenului, nefiind formulate critici în legătură cu soluția de menținere a hotărârii primei instanțe de fond, prin care s-au respins pretențiile pentru lipsa de folosință a terenului, ca fiind prescrise, sens în care controlul de legalitate nu va viza argumentele primei instanțe de control judiciar ce țin de această din urmă pretenție a reclamantei. Așadar, analizând legalitatea deciziei atacate din perspectiva solicitărilor deduse judecății prin cererea de recurs, prin care se tinde la repararea prejudiciului total suferit pentru lipsirea acesteia de unul dintre prerogativele dreptului său de proprietate, se constată că, în mod corect, Curtea de Apel Craiova a reținut că reclamanta a pierdut posesia terenului în litigiu, care a devenit drum public, fără a fi demarată împotriva acesteia procedura exproprierii, și fără beneficia de o justă și prealabilă despăgubire. Nefiind demarată procedura exproprierii, reglementată de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean sau local, și reținând incidența dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituția României, prin care se prevede că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, instanța de apel a constatat că, în speță, ingerința pârâtei în dreptul reclamantei de proprietate îndeplinește condițiile exproprierii de fapt. Drept urmare, raportat la pretenția concretă dedusă judecății și la încadrarea juridică efectuată în baza rolului activ, instanța de apel a reținut că reclamanta este îndreptățită la obținerea unei juste despăgubiri, în temeiul art. 555 Coc civil și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La calcularea cuantumului despăgubirilor, curtea de apel a avut în vedere concluziile cu privire la obiectivul 2 al expertizei efectuate de comisia formată din experții tehnici judiciari E., F. și G., care a stabilit prețul imobilului în funcție de grila notarilor publici valabilă pentru anul 2022. Raportarea nu se putea face la o dată anterioară în condițiile în care exproprierea nu a operat la momentul indicat de reclamantă, în anul 2010, ci aceasta a fost constatată prin hotărârea pronunțată de către instanța de judecată în prezentul dosar. A mai constatat curtea de apel că, în condițiile în care nu a operat o expropriere formală a terenului aflat în proprietatea reclamantei, acesteia nu îi sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Analizând criticile din motivele de recurs, prin care se invocă încălcarea de către prima instanță de control judiciar a prevederilor art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994 și art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, prin care se reglementează modul de stabilire a despăgubirilor datorate în caz de expropriere, Înalta Curte constată că, în mod corect, curtea de apel a observat că obiectul acțiunii reclamantei se deosebește de o expropriere propriu-zisă, reglementată de legile speciale, în speță fiind reclamată repararea prejudiciului suferit tocmai ca efect al lipsei oricărui demers din partea autorității în vederea declanșării procedurii legale a exproprierii și a plății unei despăgubiri echitabile. Astfel, potrivit situației factuale stabilite de instanțele fondului și care nu poate face obiectul reevaluării în fața instanței de recurs, terenul în suprafață de 2684 mp, rămas în proprietatea reclamantei ca urmare a înstrăinării unui lot din suprafața totală de 5041 mp situată în municipiul Drobeta Turnu Severin, str. x, zona aeroport, dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x/23.10.2000 autentificat de BNP I., a fost introdus în PUG-ul, respectiv PUZ-ul unității administrativ teritoriale, fiindu-i atribuită destinația de stradă. Ca atare, terenul în discuție este afectat de o servitute de utilitate publică, iar, în lipsa îndeplinirii obligațiilor pozitive corelative, și anume de a declanșa procedura de expropriere, în conformitate cu Legea nr. 255/2010, intimata-pârâtă a încălcat prevederile art. 44 din Constituția României, care obligă autoritățile statului, atunci când interesul general o impune, să procedeze la o expropriere, în condițiile legii, cu o "dreaptă și prealabilă despăgubire". Înalta Curte reține că exproprierea de facto, fără a fi reglementată de o normă națională de drept substanțial, reprezintă totuși o situație de fapt generatoare de efecte juridice pe planul dreptului de proprietate, sancționată ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe terenul încălcării dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, astfel încât controlul de convenționalitate se efectuează prin coroborare cu normele dreptului intern care ocrotesc proprietatea. Tocmai de aceea, curtea de apel a pornit în argumentarea tezei exproprierii de fapt - într-o manieră extrem de detaliată și cu un raționament juridic corect, logic și convingător - de la prevederile art. 44 din Constituție care consacră garantarea dreptului de proprietate privată și protecția juridică de care acesta se bucură și care statuează în sensul că exproprierea unei persoane nu poate fi făcută decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Totodată, s-a făcut aplicarea art. 555 din C. civ., care reglementează dreptul de proprietate în plenitudinea prerogativelor sale pentru ca, mai apoi, curtea de apel să își continue raționamentul juridic cu analizarea încălcării în substanță a dreptului de proprietate din perspectiva dispozițiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 și a jurisprudenței instanței europene dezvoltate pe marginea acestei norme convenționale. Pe cale de consecință, susținerile recurentei ce fac trimitere la regimul juridic al exproprierii propriu-zise sunt nefondate și nu au legătură cu obiectul cauzei de față. În atare circumstanțe, nu vor putea fi reținute ca fiind aplicabile speței prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, în accepțiunea dată prin Decizia nr. 78/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din moment ce respectiva modalitate de calcul a despăgubirilor se referă doar la cauzele având ca obiect "expropriere", privită stricto sensu, ca efect al demarării procedurilor prevăzute de acest cadru normativ special, nu și la litigiul pendinte, deosebit de cea dintâi categorie, pentru motivele anterior arătate. Astfel, în ceea ce privește modalitatea de evaluare a despăgubirilor, stabilită în mod corect de instanța de apel din perspectiva dreptului intern și dreptului comunitar, aceasta se realizează prin raportare la valorile prevăzute în grilele notarilor publici, valabile la momentul întocmirii raportului de expertiză tehnică judiciară. Aceasta întrucât, în situația particulară a exproprierii de fapt, când expropriatorul nu a emis actul administrativ de expropriere, momentul de referință în raport cu care se face evaluarea despăgubirilor este data hotărârii judecătorești, care constituie actul de jurisdicție cu efect obligatoriu pentru părți, prin care s-a stabilit faptul că terenul nu se mai află în posesia și folosința proprietarului, fiind afectat în totalitate de lucrarea de utilitate publică. Nefondat este și cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se critică încadrarea realizată de comisia de experți a terenului în litigiu în zona A3 a mun. Drobeta Turnu Severin, în condițiile în care amplasarea și caracteristicile terenului sunt aspecte de fapt stabilite cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 242/2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Apel Craiova. Această chestiune nu mai poate fi repusă în discuție, dobândind putere de lucru judecat odată cu soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019, prin pronunțarea deciziei nr. 1019 din 12 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta A. și de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Drobeta Turnu Severin, prin Instituția Primarului, împotriva deciziei civile nr. 242 din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă. Este adevărat că aceste grile notariale se actualizează la anumite intervale de timp, însă această actualizare privește valoarea pe mp. a imobilelor, iar nu amplasamentul acestora. Criteriile de zonare și de încadrare a străzilor într-o anumită localitate se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, iar recurenta-reclamantă nu a făcut dovada și nici măcar nu a pretins că a intervenit o atare modificare, de la momentul pronunțării hotărârii în dosarul nr. x/2019 și până la data întocmirii raportului de expertiză în prezentul dosar. Pentru considerente expuse, reținând caracterul nefondat al criticilor formulate de recurenta-reclamantă, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 389/2022 din data de 16 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.