ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5874/2023

Ședința publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, la data de 19.12.2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, să se constate vătămarea drepturilor și intereselor legitime prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 și 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal și aplicarea cotei de contribuție la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depășesc suma lunară de 4.000 RON, obligarea pârâtei să restituie sumele reținute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 și până la momentul încetării reținerii, sume actualizate cu indicele de inflație stabilit pentru anul 2022 și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Reclamantul a formulat precizare a acțiunii, la data de 09.01.2023, prin care a solicitat ca drepturile din acțiune să-i fie calculate începând cu luna iulie 2022 când a trecut în rezervă, și nu cum din eroare a scris în acțiune.

Prin încheierea de ședință din 21 martie 2023, Tribunalul Arad, secția a III-a în complet specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea unui complet specializat în contencios administrativ și fiscal din cadrul aceleiași secții.

1.2. Prin sentința civilă nr. 513 din 30 mai 2023, Tribunalul Arad, secția a III-a în complet de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

A constatat instanța că obiectul principal al judecății îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, măsură apreciată ca fiind vătămătoare în privința drepturilor și intereselor sale legitime, invocându-se și excepția de neconstituționalitate, sens în care cererea reclamantului prin care se solicită restituirea contribuțiilor reținute în baza ordonanței de guvern criticate pentru neconstituționalitate reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de pârâtă în executarea dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021.

De asemenea, din punct de vedere al competenței materiale, Tribunalul a reținut dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 și faptul că fiind vorba despre despăgubiri solicitate ca urmare a aplicării unei ordonanțe de urgență emise de Guvern, competența aparține Curții de Apel Timișoara, neputându-se aplica criteriul valoric de determinare a competenței materiale, cauza de față neavând ca obiect un act administrativ care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, ci vătămarea produsă printr-un act normativ. De asemenea, în litigiu calitate de pârât o are o autoritate publică centrală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 19.07.2023.

Prin sentința civilă nr. 547 din 28 septembrie 2023, Curtea a admis excepția necompetenței materiale și funcționale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.

A apreciat instanța că demersul reclamantului are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, reclamantul solicitând de la autoritatea căreia îi incumbă obligația de plată a pensiei plata sumelor reținute din pensia lunară.

Simpla invocare a unei decizii a Curții Constituționale și eventual invocare ca temei juridic a art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu transformă un litigiu de ală natură într-unul de contencios administrativ, nefiind suficientă per se pentru a transforma natura însăși a raportului juridic de drept material dedus judecății.

Ceea ce este esențial pentru determinarea competenței materiale este natura raportului juridic dedus judecății, or litigiul de față vizează dreptul la pensie fiind dedus judecății un raport de asigurări sociale, iar nu unul de drept administrativ ori fiscal, astfel competența revenind completurilor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale.

În cauză nu se solicită nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative, ci plata sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia reclamantului.

De asemenea, chiar dacă s-ar aprecia că litigiul are natură contencios administrativ, competența ar reveni tot tribunalului, potrivit criteriului valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea, în temeiul art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și cu prevederile legale incidente în materie.

După cum s-a consemnat mai sus, cererea de chemare în judecată privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ constatat neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Deci, obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri, cerere care se grefează pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Reclamantul este nemulțumit că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 130/2021, s-a introdus în Codul fiscal o taxă nouă sub forma contribuțiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON, considerându-se vătămat de aplicarea prevederilor art. XXIV pct. 13 din ordonanța de urgență menționată, iar, în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri.

Astfel, în raport cu scopul urmărit de către reclamant prin introducerea acțiunii și cu obiectul acesteia, constând în obligarea autorității pârâte la plata de despăgubiri, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În cauză, acțiunea fiind circumscrisă dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorității publice pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, în situația în care prevederile ordonanței de urgență au fost declarate neconstituționale, competența materială de soluționare revenind secției de contencios administrativ a curților de apel.

În consecință, în raport și cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Timișoara, domiciliul reclamantului aflându-se în circumscripția teritorială a acesteia.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.