Decizia nr. 4960/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 3 august 2020 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâților de rândul 2,3,6 la asigurarea, fără somație și fără trecerea unui termen, a medicamentelor BEVACIZUMABUM (AVASTIN denumirea comercială) și TORISEL (TEMSEROLIMUS - denumirea comercială) pe bază de prescripție medicală în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) pe întreaga perioadă în care medicul specialist oncolog prescrie această terapie. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâților de rândul 1,4,5 la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, (fără contribuție personală) a medicamentelor TEMSEROLIMUS (TORISEL- denumirea comercială) și BEVACIZUMAB (AVASTIN- denumirea comercială) pentru indicația carcinom renal papilar grad IV cu zone sarcomatoide lina 3 de tratament. În subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerului Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului și obligarea pârâților de rândul 3, CNAS și de rândul 6, Ministerul Finanțelor Publice la achitarea sumei de 106.611 RON reprezentând prețul achitat pentru 17 flacoane de medicamente TORISEL și 25 flacoane de BEVACIZUMAB.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 177 din data de 17 iunie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și a obligat pârâții, potrivit competențelor legale ale fiecăruia în parte, la inițierea, parcurgerea și finalizarea procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentelor BEVACIZUMAB (cu denumirea comercială AVASTIN) și TORISEL (cu denumirea comercială TEMSEROLIMUS) în "Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate", pentru indicația de Carcinom renal papilar grad IV, cu zone sarcomatoide, linia 3 de tratament. Totodată, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins, în rest, cererea de chemare în judecată.

Căile de atac exercitate în cauză Împotriva sentinței civile menționate în punctul 2.1. de mai sus au declarat recursuri pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României și Ministerul Sănătății, solicitând, în esență, admiterea căilor de atac astfel declarate, casarea hotărârii recurate, admiterea excepțiilor invocate și, pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată drept neîntemeiată.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a arătat că își menține susținerile din propriul recurs. În cauză a depus întâmpinare și intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, în cuprinsul căreia a subliniat faptul că încheierea de ședință din data de 28.01.2021, prin care Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității sale procesuale pasive, nu au fost recurată. Intimatul - reclamant A. a invocat, prin întâmpinarea formulată, inadmisibilitatea recursurilor declarate de pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj și Ministerul Sănătății, raportat la temeiurile legale invocate, apreciind că aspectele învederate în căile de atac nu se încadrează în cazurile limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea tuturor celor patru recursuri, în esență, ca nefondate.

Încheierea de suspendare a judecății 5.1. Prin adresa comunicată la data de 24 august 2022, numita B. a învederat instanței survenirea decesului intimatului - reclamant A. la data de 8 iulie 2022, conform actului de deces nr. 2640, emis de Municipiul Cluj Napoca, Județul Cluj. 5.2. Prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2022, constatând că intimatul - reclamant A. a decedat și în cauză nu s-a solicitat introducerea în judecată a moștenitorilor acestuia, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursurilor declarate de pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României și Ministerul Sănătății, în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. II. Soluția instanței de recurs Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte reține că, prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2022, s-a dispus suspendarea judecării recursurilor declarate de pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României și Ministerul Sănătății, instanța de control judiciar apreciind incidente prevederile art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât a intervenit decesul intimatului - reclamant A. și în cauză nu s-a solicitat introducerea în judecată a moștenitorilor acestuia. Încheierea de ședință din data de 19 octombrie 2022 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., ce s-a împlinit la data de 19 aprilie 2023. Înalta Curte reține că, în cauză, nu sunt incidente prevederile art. 418 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, în cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare. Din această perspectivă, instanța de control judiciar reține că faptele care au determinat suspendarea judecății constau în decesul intimatului - reclamant A., ce a survenit la data de 8 iulie 2022 (conform înscrisului de la fila x verso din dosarul instanței). Cum data de debut a curgerii termenului perimării este cea de 19 octombrie 2022, sus indicatele fapte sunt anterioare ultimelor 3 luni ale termenului de perimare, fiind chiar anterioare momentului de la care acesta a început să curgă. Pe cale de consecință, nu este îndeplinită condiția prealabilă impusă de prevederile art. 418 alin. (2) C. proc. civ., spre a opera cazul de suspendare de o lună reglementat de acestea. Totodată, Înalta Curte observă și faptul că, în cauză, înăuntrul termenului de perimare, moștenitorii intimatului - reclamant A. nu au depus cerere prin care să solicite continuarea judecății și recurenții - pârâți Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României și Ministerul Sănătății, precum și intimații - pârâți Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor nu au solicitat introducerea acestora în cauză. De asemenea, se constată că, în litigiul pendinte, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. În consecință, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 416 C. proc. civ., conform cărora orice cerere de chemare în judecată în materie civilă se perimă de drept, chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de 6 luni, va constata intervenită sancțiunea perimării recursurilor declarate de pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a Județului Cluj, Guvernul României și Ministerul Sănătății, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) C. proc. civ.