ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1303/2025

Ședința publică din data de 6 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 08.01.2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanței, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) și LOMUSTIN, pentru indicația terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională la data de 04.09.2018.

Prin sentința nr. 123 din 25 martie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția autorității de lucru judecat invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Sănătății.

A respins, în considerarea existentei autorității de lucru judecat, acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În motivarea recursului se arată, în esență, că prima instanță a admis în mod eronat excepția autorității de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2023 care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Cluj a avut ca obiect obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației Bevacizumab (denumire comercială Avastin) și Lomustin, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.

Acest lucru se datorează evoluției bolii pacientului, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinația de medicamente anterior menționată, care acționează sinergic.

Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanțe președințiale pentru a evoca excepția autorității de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinație) căci numai în acest mod vor avea un efect terapeutic.

4.1. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Sănătății a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

4.3. Intimații-pârâți Guvernul României și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu au depus întâmpinări în dosarul de recurs.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) și LOMUSTIN, pentru indicația terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională la data de 04.09.2018.

Soluționând cauza, curtea de apel a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.

Prima instanță a constatat că atât în prezentul dosar, cât și în dosarul cu nr. x/2023, care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat instanței, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiată asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente BEVACIZUMABUM (denumirea comercială AVASTIN) și LOMUSTIN, pentru indicația terapeutică Glioblastom, iar în subsidiar, obligarea Ministerului Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională la data de 04.09.2018.

În plus, a observat instanța de fond că scrisoarea medicală din dosarul x/2023, emisă la data de 15.11.2023 de medicul curant B. - medic specialist oncologie este identică cu scrisoarea medicală din prezentul dosar fiind emisă de același medic curant la data de 19.12.2023, ambele scrisori medicale având aceeași recomandare de tratament - tratament de linia a II-a cu lomustin 90 mg la 42 zile si bevacizumab 10 mg/kg la 14 zile.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele invocate, instanța de control judiciar îl apreciază ca fiind fondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 430 alin. (1) și art. 431 din C. proc. civ.

Astfel, prima instanță a admis în mod nelegal excepția autorității de lucru judecat, întrucât nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 430 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de cele dispuse în dosarul nr. x/2023, care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Întrucât dispozițiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente, cât și la combinații distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menționată, Înalta Curte apreciază că în cauză nu se poate reține identitatea de obiect, având în vedere că dosarul nr. x/2023 care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Cluj a avut ca obiect obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant din cauză, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), în timp ce în prezenta cauză obiectul constă în obligarea pârâților la asigurarea către recurentul-reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației Bevacizumab (denumire comercială Avastin) și Lomustin.

În aceste condiții, având în vedere că prima instanță, reținând în mod eronat îndeplinirea condiției privind identitatea de obiect, a admis în mod greșit excepția autorității de lucru judecat, fără a cerceta fondul cauzei, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale, pe care judecata în primă instanță le conferă părților, instanța de control judiciar apreciază că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 123 din 25 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, va casa, în tot, sentința recurată, va respinge excepția autorității de lucru judecat, va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 123 din 25 martie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în tot, sentința recurată.

Respinge excepția autorității de lucru judecat.

Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 6 martie 2025.