ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3827/2023

Ședința publică din data de 14 septembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.01.2021, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității pârâtului A. de lucrător al Securității.

Prin sentința nr. 248 din 15 februarie 2022, Curtea a admis excepția tardivității invocată de pârât și a decăzut pe reclamant din proba cu înscrisul intitulat notă informativă datată 13.07.2019 numerotat ca fiind dosarul de fond informativ nr. 37714.

A respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și constatarea calității pârâtului de lucrător al Securității.

În dezvoltarea recursului, recurentul a susținut, în esență, următoarele:

Verificarea intimatului-pârât A., sub aspectul existenței calității de lucrător al Securității s-a efectuat în temeiul prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit acestei prevederi, persoanele care își exercită dreptul de acces la propriul dosar de Securitate (precum și urmașii unei persoane decedate, pe al cărei nume a fost întocmit un astfel de dosar) pot cere verificarea existenței calității de lucrător al Securității cu privire la ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului de Securitate.

Prin cererea nr. x/21.02.2019, adresată C.N.S.A.S. de către doamna B. și prin cererea nr. x/20.12.2019, adresată de domnul C., se solicita verificarea sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii său subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenții au avut acces în temeiul art. 1 alin. (7) și alin. (8) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7) și alin. (8) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificările și completările ulterioare, cererea formulată este legală.

În fapt, așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. x/05.03.2020, precum și al înscrisurilor, intimatul a fost angajatul fostei Securități, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani (1981-1986).

În calitate de ofițer al fostei Securități, intimatul a participat activ la supravegherea informativă a titularilor dosarelor nr. x și nr. x (cote CNSAS) și a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerințe în viața personală a unor persoane, pentru motive tipice poliției politice.

Prima instanță a făcut în speță o greșită interpretare și aplicare a prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

În esență, prima instanță a admis excepția tardivității invocată de pârât privind depunerea filei 30 în dosarul nr. x, iar pe fond a respins acțiunea C.N.S.A.S. considerând că în speță nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, respectiv aceea de a fi desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Astfel, în mod netemeinic și nelegal prima instanță a reținut în motivarea sentinței recurate că, pârâtul nu a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, și anume dreptul la viață privată (art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile și Politice), demersul pârâtului avea o bază în legislația în vigoare, astfel că nu se poate reține un comportament abuziv ori nelegal al acestuia,

Măsurile dispuse de către intimatul-pârât, astfel cum au fost reținute în acțiunea introductivă și în nota de constare nr. x/05.03.2020 au fost măsuri excesive, intruzive în viața privată și neconstituționale prin raportare la reglementările vremii în materia drepturilor și libertăților fundamentale, și, fără nicio legătură cu apărarea siguranței naționale.

Motivația politică a urmăririi informative a titularilor dosarelor a fost complet denaturată de către prima instanță.

Relevantă este intruziunea în viața privată, iar nu nivelul de consistență a declarațiilor.

CNSAS nu și-a bazat acțiunea doar pe un plan de măsuri, ci pe o diversitate de acte și fapte ale intimatului-pârât în cadrul urmăririi informative, toate având ca finalitate cel puțin intruziunea în viața privată a persoanei în cauză.

Din documentele care au stat la baza acțiunii CNSAS reiese pe de o parte implicarea directă a intimatului în urmărirea informativă, iar pe de altă parte realitatea măsurilor intruzive și coercitive ale Securității.

Practica amplă și constantă a Curții de Apel București și a Înaltei Curți de Casație și Justiție este în sensul că, ascultarea și colportarea știrilor difuzate de postul de radio D., respectiv participarea la o manifestație anticomunistă, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Toate documentele menționate în nota de constatare demonstrează cu prisosință îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Intimatul-pârât a coordonat activitatea de urmărire informativă a persoanei urmărite. Încadrarea informativă a persoanei urmărite a produs încălcarea dreptului la viață privată.

Intimatul-pârât a întocmit și a semnat olograf un Raport cu propunerea de avertizarea numitului E., prin care propune avertizarea persoanei urmărite.

Măsura avertizării era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca, în fața organelor de Securitate și de cele mai multe ori și a organelor de partid sau a colectivului din care făcea parte, persoana urmărită să fie constrânsă a-și recunoaște "faptele" (diverse "manifestări împotriva regimului comunist") și să se angajeze că nu va mai recurge la astfel de manifestări.

Ulterior acestei măsuri, intimatul-pârât a semnat un Raport cu propunerea de începere a supravegherii informative, la data de 13.06.1985, prin care a propus măsurile:

"Încadrarea informativă a obiectivului cu sursele F. și G. pentru a cunoaște poziția și comportarea elementului după avertizare; Termen: permanent Răspunde: Lt. maj. A..

- Se vor controla și verifica toate legăturile obiectivului în scopul stabilirii intențiilor și a preocupărilor acestuia; Termen: permanent Răspunde: Lt maj. A..

- Se va stabili locul în care obiectivul execută practica de vară și va fi semnalat organelor de securitate respective, pentru a-l încadra informativ și a-i cunoaște activitatea. Termen: 15.06.1985. răspunde: Lt. maj. A..

- În perioada vacanței de vară, elementul va fi semnalat și la I.J. Harghita pentru a-i cunoaște anturajul, preocupările și acțiunile. Termen: 15.07.1985. răspunde: Lt maj. A..

În funcție de poziția elementului, se vor face propuneri de soluționare a cazului.", I837357 f. x.

Intimatul-pârât, în instrumentarea dosarului nr. x (cotă CNSAS), a dirijat mai multe surse din legătura personală pe lângă persoana urmărită cu scopul de afla care sunt preocupările și atitudinea acesteia:

"Sarcini: să ne informeze despre comentariile acestui element referitor la concepțiile sale politice. Să informeze dacă încearcă să atragă și alte persoane la religia baptistă și ce afirmații face privind politica partidului și statului nostru".

- Măsuri: - "Se vor lua măsuri de încadrare informativă eficientă, Nota în original la mapa elementului.", MRF 37714 HD, f. x.

- "Sarcini: Să ne informeze despre comportarea și comentariile elementului la locul de muncă/.../;

- Măsuri: Se va identifica numitul H.., va fi verificat și investigat; Nota în original la mapa elementului., MRF 37714 HD, f. x.

- Sarcini: Să ne informeze despre comentariile acestui element;

- Să ne informeze despre aspectele negative din cadrul sectorului și stările de pericol.

- Măsuri: Nota în original la mapa elementului", MRF 37714 HD, f. x.

Contrar celor reținute în sentința recurată, documentele menționate mai sus și rezoluțiile olografe ale intimatului demonstrează fără putință de tăgadă: implicarea directă a intimatului-pârât în urmărirea informativă; urmărirea informativă condusă/coordonată de către intimat nu avea nicio legătură cu apărarea intereselor naționale, ci avea legătură strict cu motivația politică a urmăririi informative; realitatea măsurilor realizate în cadrul urmăririi informative și a efectelor asupra persoanelor urmărite.

Practica judiciară a arătat constant că, nu are relevanță dacă ofițerul de Securitate a ordonat acțiunea abuzivă sau doar a executat un ordin. Din punctul de vedere al prevederilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare, nu prezintă relevanță dacă foștii ofițeri de Securitate respectau regulamentele și ordinele superiorilor și nici dacă aceștia hotărâseră deschiderea dosarului de urmărire informativă sau participaseră ulterior la instrumentarea acestuia. Din perspectiva definiției legale a noțiunii de lucrător al Securității, prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, relevante sunt doar calitatea de fost ofițer de Securitate și încălcarea unui drept fundamental, - dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, condiții care sunt îndeplinite în speță.

De asemenea, prevederile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 nu impun ca un fost ofițer de Securitate să fi săvârșit mai multe acte de încălcare a unui drept fundamental sau a unei libertăți fundamentale, fiind suficient și un singur astfel de caz, pentru reținerea calității de lucrător al Securității.

Prin urmare reiese că, activitățile desfășurate de către intimatul-pârât A., în calitate de angajat ai fostei Securități, au îngrădit drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată.

Astfel, a fost încălcat dreptul la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu Privire la Drepturile Civile și Politice, precum și de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Contrar celor reținute de prima instanță în sentința recurată, sunt îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:

- persoana să aibă calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în perioada 1945-1989. Or, în cauză, această condiție este asigurată deoarece, pârâtul a avut gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani (1981-1986);

- în calitatea menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată prin acțiunile expuse anterior. Măsurile dispuse de către intimatul-pârât au încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului garantate prin legile în vigoare la acea dată.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 483 și următoarele precum și art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ. art. 2 lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.

Intimatul-pârât A. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, apreciind că susținerile recurentului nu se pot încadra în motivele de casare limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând în esență, următoarele:

Este adevărat că a fost ofițer în cadrul Departamentul Securității Statului în perioada 1977 - 1989 și, ulterior, în cadrul Serviciului Roman de Informații până la pensionare în anul 2004, însă, în niciun caz nu a avut vreodată calitatea de "lucrător al Securității", astfel cum este definită prin dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Pentru a se putea considera că o persoana, ofițer sau subofițer de securitate sau de Miliție cu atribuții pe linie de Securitate a fost "lucrător al Securității" este necesar a se dovedi că acea persoana a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, ceea ce intimatul nu a făcut niciodată.

Din acest punct de vedere este evident, din chiar faptele descrise de recurent, dar mai ales din Nota de constatare, ce a stat la baza formulării cererii de chemare în judecată, că faptele ce i se impută se circumscriu exercitării în limitele legale a atribuțiilor sale de serviciu, specifice activităților de apărare a siguranței naționale și de prevenire și combatere a terorismului și a criminalității, că măsurile dispuse în calitate de ofițer al Securității erau și sunt perfect legale, atât în raport cu normele interne, cât și cu legislația internațională la care România era parte și pe care era obligată să o aplice.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului exercitat în cauză

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare:

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită de recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu o cerere prin care a solicitat să se aprecieze asupra calității de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe intimatul-pârât A..

Prin sentința recurată acțiunea a fost respinsă, recurentul-reclamant formulând critici de nelegalitate din perspectiva greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 24/2008, pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind fondate, critici subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Amintește instanța de control judiciar că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate și a colaboratorilor acesteia, apreciată ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit în art. 2 lit. a) noțiunea de lucrător al Securității ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".

Pe aspectul îndeplinirii acestor condiții, cu privire la prima condiție, instanța de recurs reține faptul că din cuprinsul Notei de Constatare nr. x/05.03.2020, precum și al înscrisurilor atașate acțiunii, rezultă că intimatul-pârât a fost angajatul fostei Securități, având gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Hunedoara, Securitatea Municipiului Petroșani (1981-1986).

În ceea ce privește cea de a doua condiție, din aceleași înscrisuri rezultă că, în această calitate, intimatul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a titularilor dosarelor nr. x și nr. x (cote CNSAS) și a luat măsuri abuzive ce presupuneau ingerințe în viața personală a unor persoane, pentru motive tipice poliției politice.

Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte constată că, măsurile dispuse de către intimatul-pârât, astfel cum sunt menționate în nota de constare nr. x/05.03.2020 au fost măsuri excesive, intruzive în viața privată și neconstituționale prin raportare la reglementările vremii în materia drepturilor și libertăților fundamentale, și, fără nicio legătură cu apărarea siguranței naționale.

Intimatul-pârât a participat activ la supravegherea informativă a titularului dosarului fond informativ nr. x (cotă C.N.S.A.S.), student la Institutul de Mine Petroșani, urmărit pentru că interpreta și colporta în mod denaturat politica partidului și statului, precum și pentru manifestări naționaliste. În cadrul supravegherii informative, intimatul-pârât a întocmit un Plan privind modul în care se va desfășura ancheta informativă asupra numitului E., la data de 06.06.1985, prin care a propus clarificarea următoarelor aspecte:

"- Rudele și relațiile pe care obiectivul le are în străinătate, natura acestor relații și perioadele în care s-a văzut cu acestea;

- Unde a locuit efectiv în perioada de când este student, dacă a fost interesat să-și stabilească domiciliul flotant în Petroșani sau nu, cauze și ce persoane sunt implicate în aceeași situație;

- Cu cine anume audiază știrile tendențioase ale postului de radio autointitulat D., unde și în ce împrejurări au loc discuții denigratoare la adresa tării noastre;

- Care a fost poziția persoanelor în prezența cărora avea manifestări ostile, scontând prin acestea să facă declarații și să demaște preocupările antisociale și a altor persoane din anturajul său;

- Ce persoane posedă materiale de propagandă naționalist-iredentiste, unde și în ce împrejurări se comentează;

- Poziția pe care o va adopta în viitor, 1837357, f. x".

La aceeași dată, intimatul-pârât a semnat și Procesul-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare, Petroșani, In 837357, fila x, precum și o notă privind măsurile combinative ce vor fi întreprinse pentru conspirarea rețelei informative ce a furnizat date despre E., în care se precizează:

"- Pentru conspirarea rețelei informative care a furnizat informații în referire la E.., se vor aplica următoarele măsuri combinative:

- în cadrul anchetei ce se va efectua cu E.., vom folosi datele rezultate din declarațiile date de I.., A.T.L și J., persoane ce fac parte din anturajul obiectivului.

- de asemenea, elementului i se va crea convingerea că A.T.L. și J.. sunt persoanele ce au furnizat date despre comportarea necorespunzătoare avută.

Astfel, sursele K. și L. nu vor fi suspicionate de element, fiind totodată instruite în mod diversificat cu privire la comportamentul și atitudinea pe care să o adopte în relațiile cu E.."

Mai multe declarații ale persoanelor menționate se găsesc arhivate la dosar fond informativ.

Totodată, intimatul-pârât a întocmit și semnat olograf un Raport cu propunerea de avertizare a numitului E., prin care propune avertizarea persoanei urmărite, fapt ce reiese și din Declarația semnată de cel avertizat.

Măsura avertizării era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca, în fața organelor de Securitate și de cele mai multe ori și a organelor de partid sau a colectivului din care făcea parte, persoana urmărită să fie constrânsă a-și recunoaște "faptele" (diverse "manifestări împotriva regimului comunist") și să se angajeze că nu va mai recurge la astfel de manifestări.

Ulterior acestei măsuri, intimatul-pârât a semnat un Raport cu propunerea de începere a supravegherii informative, la data de 13.06.1985, prin care propune măsurile:

"- Încadrarea informativă a obiectivului cu sursele F. și G. pentru a cunoaște poziția și comportarea elementului după avertizare; Termen: permanent. Răspunde: Lt maj. A..

- Se vor controla și verifica toate legăturile obiectivului în scopul stabilirii intențiilor și a preocupărilor acestuia; Termen: permanent Răspunde: Lt. maj. A..

- Se va stabili locul în care obiectivul execută practica de vară și va fi semnalat organelor de securitate respective, pentru a-l încadra informativ și a-i cunoaște activitatea. Termen: 15.06.1985. răspunde: Lt. maj. A..

- În perioada vacanței de vară, elementul va fi semnalat și la I.J. Harghita pentru a-i cunoaște anturajul, preocupările și acțiunile. Termen: 15.07.1985. răspunde: Lt maj. A..

- În funcție de poziția elementului, se vor face propuneri de soluționare a cazului", 1837357 f. x.

De altfel, mai multe surse din legătura intimatului-pârât au fost dirijate cu sarcini pe lângă persoana verificată, cu scopul de a-i fi urmărite preocupările, așa cum rezultă din notele informative aflate la dosar fond informativ .

Prima instanță a constatat că, demersul intimatului-pârât avea o bază în legislația în vigoare, astfel că nu se poate reține un comportament abuziv ori nelegal al acestuia, și, în plus, activitatea de supraveghere și propunerea de avertizare nu s-au realizat pentru că s-ar fi interpretat și colportat în mod denaturat politica partidului și statului, ci pentru că persoana respectivă ar fi reprezentat, un pericol pentru siguranța statului.

Totodată, pentru a justifica măsurile abuzive, intruzive ale intimatului-pârât, instanța de fond a pus accentul pe manifestările naționaliste al persoanei urmărite, care ar fi pus în pericol statul român.

Contrar celor reținute de instanța de fond, Înalta Curte observă că, în realitate, măsurile intimatului-pârât A. au avut în vedere atitudinile anticomuniste ale persoanei urmărite. În acest sens sunt aspectele consemnate expres în "Planul privind modul în care se va desfășura ancheta informativă asupra numitului E.", la data de 06.06.1985 în care se dispune:

"/.../Cu cine anume audiază știrile tendențioase ale postului de radio autointitulat D., unde și în ce împrejurări au loc discuții denigratoare la adresa tării noastre./.../".

Acest tip de practică a Securității era prin ea însăși o practică în contradicție flagrantă cu principiile democratice.

Observă Înalta Curte că, instanța de fond, în sentința recurată, nu a reținut motivația politică a urmăririi informative, astfel că a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale privind caracterul măsurilor luate de către intimatul-pârât, câtă vreme, măsurile luate de acesta au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.

De asemenea, reține Înalta Curte că, intimatul-pârât a participat și la instrumentarea dosarului nr. x Hunedoara, deschis asupra unui angajat la IM Bărbăteni, fost condamnat la locul de muncă ca urmare a săvârșirii actelor de dezordine din august 1977 de la Lupeni.

Astfel, intimatul-pârât a dirijat mai multe surse din legătura personală pe lângă persoana urmărită cu scopul de afla care sunt preocupările și atitudinea acesteia:

"- Sarcini: să ne informeze despre comentariile acestui element referitor la concepțiile sale politice. Să informeze dacă încearcă să atragă și alte persoane la religia baptistă și ce afirmații face privind politica partidului și statului nostru.

- Măsuri: Se vor lua măsuri de încadrare informativă eficientă, Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD

- Sarcini: Să ne informeze despre comportarea și comentariile elementului la locul de muncă (...);

- Măsuri: Se va identifica numitul H.., va fi verificat și investigat; Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD

- Sarcini: Să ne informeze despre comentariile acestui element;

- Să ne informeze despre aspectele negative din cadrul sectorului și stările de pericol.

- Măsuri: Nota în original la mapa elementului, MRF 37714 HD".

Din aspectele expuse anterior, Înalta Curte reține implicarea ofițerului în obținerea informațiilor respective.

Este relevant faptul că simpla obținere a unor informații cu caracter personal referitoare la cei urmăriți de Securitate, fără cunoștința și fără acordul acestora și pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, constituia o violare a dreptului la viață privată.

Instanța de fond a constatat că activitatea întreprinsă de intimatul-pârât a fost prevăzută de lege, a fost justificată în mod obiectiv, fie de comportamentul persoanei supravegheate, fie de importanța economică a obiectivului, iar prin măsurile și/sau actele întreprinse, acesta nu ar fi lezat drepturi sau libertăți fundamentale.

Instanța de control judiciar observă că, titularul dosarului nr. x Hunedoara (cotă CNSAS) angajat la I.M. Bărbăteni, "fost condamnat 4 ani închisoare cu executare la locul de muncă ca urmare a săvârșirii actelor de dezordine din august 1977 de la Lupeni". Participarea la evenimentele de la Lupeni din 1977 (în fapt o grevă a minerilor) a reprezentat eo ipso o atitudine potrivnică regimului comunist. Cu toate acestea, instanța de fond reține:

"Referitor la notele informative redactate de către pârât cu privire la di. M.., Curtea va reține o lipsă de consistență a declarațiilor din punctul de vedere al pretinselor delațiuni împotriva politicii partidului și statului".

Prin urmare, Înalta Curte constată implicarea directă a intimatului-pârât în urmărirea informativă, și, totodată, faptul că urmărirea informativă condusă/coordonată de către intimatul-pârât nu avea nicio legătură cu apărarea intereselor naționale, ci avea legătură strict cu motivația politică a urmăririi informative.

Diversitatea măsurilor dispuse de intimatul-pârât, demonstrează intruziunea în viața privată a persoanei urmărite prin aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse, toate acestea infirmând motivarea primei instanțe și demonstrează interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Încălcarea dreptului la viață privată s-a produs în momentul în care Securitatea, cu participarea intimatului-pârât, care a dispus dirijarea rețelei informative, a pătruns în intimitatea persoanei urmărite, prelucrând informații privitoare la opiniile, intențiile, preocupările și viața sa de zi cu zi, ce ajungeau să fie cunoscute, în amănunt, de către o autoritate represivă a fostului regim.

În momentul în care informațiile referitoare la preocupările și opiniile unei persoane erau preluate și prelucrate de Securitate și deveneau obiect de lucru al acesteia, pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, se producea încălcarea dreptului la viață privată.

Nu prezintă relevanță dacă informațiile au fost obținute prin presiuni sau prin mijloace mai puțin violente. Important este faptul că simpla folosire a unor informații cu caracter personal referitoare la o persoană urmărită de Securitate pentru motive care nu aveau de a face cu apărarea intereselor naționale, ci erau legate de interesele politice ale regimului comunist, constituia o violare a dreptului la viață privată.

De asemenea, e lipsit de importanță și dacă informațiile obținute duceau sau nu la îngreunarea situației celui urmărit, sau dimpotrivă, duceau la concluzia că cel urmărit nu avea opinii critice la adresa regimului.

Din perspectiva definiției date de legiuitor noțiunii de lucrător al Securității, are însemnătate imixtiunea arbitrară a autorităților, reprezentate de intimat, în viață personală a celor urmăriți. Această împrejurare demonstrează încălcarea dreptului la viață privată (prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului).

Odată ce informații care ar fi trebuit să rămână în sfera privată deveneau obiectul de lucru al autorităților, care le prelucrau, pentru motive lipsite de legătură cu siguranța națională, este dovedită ingerința în viața personală a celui urmărit de către Securitate.

Înalta Curte reține că, definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune situațiile în care respectivele persoane (ofițeri, subofițeri) încălcau întregul sistem juridic în vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară. Altfel spus, un angajat al Securității care respectând instrucțiunile din acea vreme ar fi instrumentat un dosar încălcând, pe motive politice, drepturi și libertăți fundamentale stipulate de Constituția de la acea dată, precum și de pactele internaționale, la care România era parte, respectivul se înscria în sfera lucrătorilor Securității, în sensul O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Concluzionând, reține instanța de control judiciar că, ascultarea și colportarea știrilor difuzate de postul de radio D., respectiv, participarea la o manifestație anticomunistă, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar faptele intimatului-pârât, care a coordonat activitatea de urmărire informativă a persoanei urmărite a produs încălcarea dreptului la viața privată.

Prin urmare, aspectele invocate de recurentul-reclamant prin cererea de recurs sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, care nu reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul. Va casa sentința recurată și, rejudecând: va admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Va constata calitatea pârâtului A. de lucrător al Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 248 din 15 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Constată calitatea pârâtului A. de lucrător al Securității.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.