ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3824/2023

Ședința publică din data de 14 septembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 05.07.2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 126/03.06.2021 emise de pârât, prin care a fost sancționată cu somație publică de intrare în legalitate, pentru încălcarea art. 7

1

alin. (1) din Decizia CNA nr. 220/2011.

Prin sentința civilă nr. 999 din 18 mai 2022, Curtea a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și anularea Deciziei CNA nr. 126/03.06.2021.

A apreciat recurenta că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. După ce a prezentat cele reținute de prima instanță, a susținut că libertatea presei este esențială într-o societate democratică și că presa are obligația să relateze ceea ce este de actualitate, să fie obiectivă și să prezinte aceste date prin cercetarea surselor și verificarea informațiilor la un nivel care să reducă pe cât posibil un risc, de altfel inerent, dinamicii acestei activități, respectiv acela al difuzării unor știri false. A făcut referire la cauza Dalban C. României, în care CEDO a stabilit că pentru a aprecia dacă a existat o încălcare a libertății de exprimare, trebuie să se țină cont inclusiv de rolul esențial jucat de presă într-o societate democratică.

A mai apreciat recurenta că, pentru fundamentarea sentinței, instanța de fond a folosit argumente contradictorii, citând din considerentele hotărârii.

A mai arătat recurenta că jurnaliștii B. au acționat astfel încât să nu fie identificați sub nicio formă cei doi minori, nedifuzând imagini ale acestora sau vreun detaliu cu privire la identitatea lor, cazul prezentat de postul de televiziune fiind tratat la modul general pentru că nu minorii implicați, ci situația de fapt reclamă intervenția în interesul superior al minorilor.

În continuarea argumentelor sale, recurenta-reclamantă a prezentat situația de fapt dedusă judecății, concluzionând că, în conformitate cu regulile jurnalismului, au fost prezentate punctele de vedere ale persoanelor responsabile implicate și care ar fi trebuit să vegheze ca astfel de situații să nu se întâmple și, totodată, în conformitate cu excepția din articolul de lege vizat, postul de televiziune a acționat în interesul superior al minorilor, aceștia nefiind, de fapt, subiectul știrilor difuzate.

Intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că sentința este legală și temeinică.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată, în raport cu argumentele prezentate de recurenta-reclamantă și cu apărările intimatului-pârât, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Preliminar, Înalta Curte constată că, deși recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținerile sale nu se pot circumscrie ipotezei avute în vedere de acest text legal.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de apreciere a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentei în raport de soluția instanței de fond.

Înalta Curte constată că deși, la nivel formal, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., memoriul de exercitare a căii de atac nu cuprinde o dezvoltare concretă a ipotezelor avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestui motiv de casare.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Alegațiile din cererea de recurs nu se referă la nelegalitatea hotărârii recurate, recurenta limitându-se să expună aprecieri privind libertatea presei și aspectele de fapt ale cauzei, opinând că a respectat prevederile art. 7

1

din Codul audiovizualului.

Însă, deși motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ. a fost invocat numai la nivel formal, Înalta Curte apreciază că susținerea din recurs, referitoare la aspectul că instanța ar fi folosit argumente contradictorii, se poate circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., astfel că recursul urmează a fi analizat din perspectiva acestui motiv de casare.

Contrar afirmațiilor recurentei-reclamante, din considerentele hotărârii rezultă fără echivoc faptul că instanța a procedat la o analiză proprie a argumentelor evocate prin acțiune și a apărărilor părților, a analizat probele administrate și a dezlegat fondul cauzei cu respectarea dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Citatele extrase din motivarea primei instanțe, subliniate prin recurs de către recurentă în evidențierea unei așa-zise contradictorialități a argumentelor hotărârii, nu conduc la concluzia că este întemeiată critica recurentei, aceasta prezentând fragmente scoase din context.

Or, considerentele hotărârii recurate trebuie citite și interpretate ca un întreg. Astfel, Înalta Curte, analizând motivarea hotărârii atacate, constată că judecătorul fondului nu a expus argumente contradictorii, ci s-a raportat la obiectul cauzei, la situația de fapt, a punctat cele prezentate/menționate în cursul știrilor/emisiunilor informative pentru care reclamanta a fost sancționată cu somație publică, după care a prezentat motivele pentru care a considerat că autoritatea pârâtă, Consiliul Național al Audiovizualului, nu a greșit prin decizia ce face obiectul acțiunii, de vreme ce scopul invocat de reclamantă, atragerea atenției autorităților, putea fi realizat fără a fi prezentate elemente factuale care să ducă la identificarea minorilor.

Prin urmare, nu este fondată nici susținerea din recurs ce ar putea fi subsumată ipotezei prevăzute de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că hotărârea ar conține motive contradictorii.

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivarea primei instanțe este legală, fiind posibilă exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii pronunțate, și oferă garanțiile unui proces echitabil, astfel că, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 999 din 18 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 septembrie 2023.