ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2696/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare in judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 04.05.2022, sub nr. x/2022, reclamantele A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, au solicitat suspendarea efectelor mențiunilor privitoare la medicamentul Jardiance 10 mg și 25 mg din Anexa nr. 1 ("Canamed" - Anexa nr. 1) la Ordinul ministrului sănătății nr. 443/2022 pentru aprobarea prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, valabile în România, care pot fi utilizate/comercializate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții acestora, distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente pentru acele medicamente care fac obiectul unei relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate și/sau direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului București, cuprinse în Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România, a prețurilor de referință generice și a prețurilor de referință inovative ("Ordin nr. 443/2022"), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 bis din 28 februarie 2022, după cum urmează: suspendarea mențiunilor privind respingerea prețurilor, din penultima coloană din Canamed (coloana "Observații"), precum și a mențiunilor privind data de valabilitate a prețurilor, din ultima coloană din Canamed (coloana "Valabilitate Preț"), pentru Jardiance 10 mg și 25 mg (rândurile 2986 și 2987 din Canamed), până la pronunțarea unei soluții de către instanța de fond asupra cererii în anularea actului administrativ; obligarea autorității pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 1209 din 14 iunie 2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele A. Și B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, ca neîntemeiată

Calea de atac exercitată în cauză

Reclamantele A. și B. au declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1209 din 14 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, invocând incidența motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ. întrucât sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii.

Sentința instanței de fond nu respectă rigorile motivării impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., conform cărora în considerentele hotărârii se vor arăta motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

În concret, instanța nu a analizat niciunul dintre motivele invocate, întrucât aspectele reținute de instanță sunt străine de argumentele dezvoltate pe larg de recurente. Mai mult decât atât, instanța nu a arătat nici motivele pentru care a admis apărările Ministerului Sănătății.

În sentință nu se face referire la probatoriul administrat în fața instanței, fiind ignorate rapoartele depuse de recurente și toate datele concrete care demonstrau argumentele invocate (cum ar fi raportul de expertiză extrajudiciară privind utilizarea în mod corect și legal a monedei HUF pentru calcularea prețului medicamentelor Jardiance).

Mai mult decât atât, instanța nu a analizat argumentele privitoare la condiția pagubei iminente. Deși în vederea admiterii cererii de suspendare ar fi fost necesară îndeplinirea atât a condiției cazului bine justificat cât și a pagubei iminente, lipsa oricărei analize a celei de-a doua condiții aduce atingere dreptului recurentelor la un proces echitabil. Astfel, recurentele vor fi lipsite de efectele dublului grad de jurisdicție în ceea ce privește analiza îndeplinirii condiției pagubei iminente. Deși o astfel de analiză ar putea să nu se impună în calea de atac dacă instanța de control ar constata neîndeplinită condiția cazului bine justificat, analiza este imperios necesară în fața instanței de fond, tocmai în vederea asigurării unui dublu grad de jurisdicție cu privire la întreaga cauză.

Recurentele-reclamante au invocat incidența motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. - sentința a fost dată cu încălcarea sau greșita aplicare a normelor de drept material.

În cadrul rejudecării cererii de suspendare, solicită recurentele-reclamante să se constate că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea actului contestat.

Pentru a dispune în acest sens, recurentele-reclamante solicită instanței de control judiciar să aibă în vedere și argumentele expuse pe larg în cererea introductivă.

În opinia recurentei-reclamante condiția privind cazul bine justificat este îndeplinită, având în vedere că sunt demonstrate suficiente împrejurărj de fapt și_de drept de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității mențiunilor privind limitarea comercializării medicamentelor și scoaterea de pe piață a acestora începând cu data de 23.11.2022.

În primul rând, susțin recurentele-reclamante că instanța trebuie să aibă în vedere, la analiza cazului bine justificat, faptul că procedura de aprobare a prețurilor este o restrângere a libertății comerțului, ce trebuie privită ca o excepție de strictă interpretare și aplicare, iar orice elemente de natură să contureze cea mai mică îndoială cu privire la corectitudinea măsurii de interzicere a comercializării în viitor a medicamentelor trebuie interpretată în favoarea recurentelor.

În al doilea rând, precizează recurentele-reclamante că Ministerul Sănătății nu a furnizat o motivare a respingerii prețului propus de DAPP în cadrul corecției anuale a prețurilor.

În al treilea rând, modalitatea de efectuare a comparației de preț de către Ministerul Sănătății este nelegală.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, aceasta este îndeplinită având în vedere interdicția de comercializare a medicamentelor Jardiance 10 mg și Jardiance 25 mg ulterior datei de 23.11.2022.

Apărările formulate de intimatul - pârât Ministerul Sănătății

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte reține că, subsumat acestui motiv de casare, recurenta-reclamantă a susținut că sentința recurată nu respectă rigorile motivării impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere analizarea de către instanța de fond a fiecăruia dintre argumentele de fapt și de drept invocate, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de părți, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată.

Doctrina și jurisprudența au afirmat constant că o motivare clară și cuprinzătoare a unei hotărâri judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții, urmând a fi filtrate și cenzurate respectivele susțineri, fie în sensul reținerii, fie în cel al înlăturării lor.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că și acesta este nefondat.

Instanța de fond prin sentința recurată a respins în mod corect cererea de chemare în judecată formulată de recurentele-reclamante.

Astfel, instanța de fond a reținut că suspendarea unui act administrativ se poate dispune în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: să existe un caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente.

În privința primei condiții reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t) lămuresc conținutul noțiunii de cazuri bine justificate, acestea referindu-se la împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În cauza de față, motivele invocate de reclamante sub aspectul îndeplinirii cazului bine justificat nu ating cerința impusă de lege.

A reținut instanța că Ministerul Sănătății a avut în vedere, la analiza cererilor pentru aprobarea prețurilor medicamentelor de uz uman în România, Normele privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 368/2017" Prețul de producător propus pentru CANAMED trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț al aceluiași medicament din cataloagele-sursă pentru țările de comparație prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) ale căror linkuri sunt publicate în pagina dedicată a site-ului Ministerului Sănătății".

Prin decizia de respingere a prețurilor comunicată recurentelor-reclamante Ministerul Sănătății a stabilit medicamentele și prețurile propuse de acesta, indicând punctual prețurile stabilite conform art. 4 alin. (5) din Norme precum și prețurile de producător autorizate în cele 12 state prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) din Norme, la care România se raportează.

Instanța de fond a reținut, contrar celor afirmate de către recurentele-reclamante, că intimatul-pârât a justificat în mod concret care sunt rațiunile pentru care a respins prețul propus de DAPP în cadrul corecției anuale a prețurilor. Faptul că recurentele-reclamante nu sunt de acord cu raționamentul emitentului, nu are semnificația nemotivării deciziei autorității.

Susținerea recurentei-reclamante cum că Ministerul Sănătății a ales să ia în considerare prețurile exprimate în HUF din catalogul sursă din Republica Ungară doar pentru anumite medicamente nu poate fi de natură să contureze o îndoială serioasă cu privire la motivul respingerii prețului propus de DAPP.

Referitor la pretinsa nemotivare a Deciziei, Normele stabilesc, prin art. 5 alin. (5), că "în cazul în care prețul propus de către deținătorul de APP sau reprezentant nu este în conformitate cuprezentele norme, inclusiv sub aspectul nivelului minim de comparație prevăzut la art. 4 alin. (5), ministerul comunică solicitantului o decizie da respingere a propunerii de preț, cuprinzând motivele neaprobării prețului propus, precum și nivelul prețului stabilit de minister conform prezentelor norme.".

Prin decizia a cărei suspendare se solicită, Ministerul Sănătății a stabilit medicamentele și prețurile propuse de pentru acestea, învederând prețurile stabilite conform art. 4 alin. (5) din Norme, și arătând pentru fiecare medicament în parte prețurile de producător identificate în cele 12 țări la care România se referențiază, state prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) din Norme, precum și acolo unde a fost cazul, nivelul prețului de referință generic, biosimilar sau inovativ. Decizia prevede calea de atac și explicații succinte privind demersurile administrative aflate la dispoziția societății recurente.

Faptul că decizia nu conține o motivare mai complexă care să conducă la aceeași concluzie, respectiv faptul că cel mai mic preț identificat este în Ungaria, este rezultatul modului de reglementare a problematicii stabilirii, respectiv corectării prețului medicamentului, și nu se constituie într-o lipsă de motivare a unui act administrativ.

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, aceasta se analizează întotdeauna in concreto, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și nu in abstracto.

Paguba iminentă este definită de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Așa cum a fost reținut în jurisprudența națională, posibilitatea producerii unei pagube este o chestiune de fapt, lăsată de legiuitor la aprecierea judecătorului.

Recurentele-reclamante susțin că în cauză este îndeplinită și condiția pagubei iminente, făcând referire la prejudiciul pentru pacienții diagnosticați cu diabet zaharat de tip II care vor fi privați de accesul la terapia standard, fără să existe opțiunea de medicamente cu preț aprobat, întrucât medicamentul Jardiance este un medicament inovativ, aflat sub protecția brevetului, astfel încât în prezent nu există alternative generice la acest produs. Așa cum a observat și instanța de fond, toată argumentația privind paguba iminentă se întemeiază pe prejudiciul suferit de pacienți, însă acest prejudiciu este cauzat tocmai de refuzul reclamantei de a accepta prețul propus al medicamentelor.

În consecință, așa cum corect a reținut și instanța de fond, recurentele-reclamante nu au fost în măsură a proba condițiile impuse de lege referitoare la cazul bine justificat și paguba iminentă.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că soluția pronunțată de prima instanță este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantele A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1209 din 14 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2023.