ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2608/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 7 decembrie 2023
Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Opera Brașov la recalcularea și acordarea salariului cuvenit conform dispozițiilor Legii nr. 153/2017, aferent postului de inspector de specialitate, respectiv prin raportare la funcțiile/gradele profesionale similare din instituțiile subordonate ordonatorului principal de credit, Primăria Municipiului Brașov și având în vedere hotărârile Consiliului Local Brașov subsecvente.
De asemenea, s-a solicitat plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenite și drepturile salariale încasate începând cu data de 01.07.2021, precum și în continuare până la acordarea salariului corect, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare aferentă, începând de la data scadentă fiecărei sume și până la plata efectivă și plata diferențelor de contribuții pentru asigurările sociale, aferente drepturilor menționate anterior.
Prin sentința civilă nr. 1325/MAS din 5 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis cererea de chemare în judecată și a fost obligată pârâta să îi stabilească și să îi acorde reclamantului drepturile salariale începând cu data de 01.07.2021 prin raportare la celelalte persoane cu aceeași funcție/grad profesional ce își desfășoară activitatea în instituțiile subordonate Primăriei Municipiului Brașov.
Pârâta a mai fost obligată să îi plătească reclamantului diferențele dintre drepturile salariale astfel stabilite și cele deja acordate, începând cu data de 01.07.2021, actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare, începând cu data scadenței fiecărei sume lunare și până la data efectuării plății și diferențele de contribuții către bugetul de asigurări sociale corespunzătoare diferențelor de drepturi salariale stabilite.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Opera Brașov, care prin decizia civilă nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost admis și a fost schimbată în tot hotărârea atacată în sensul că a fost respinsă cererea de chemare în judecată.
La 16 iunie 2023 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat anularea deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.
În motivare, revizuentul a susținut că decizia contestată încalcă efectul pozitiv al lucrului judecat instituit prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., singura condiție impusă de legiuitor pentru a se invoca efectul pozitiv al lucrului judecat fiind existența unei legături între cele două litigii, fără a fi necesar ca litigiul să fie purtat între aceleași părți.
Sub acest aspect, revizuentul a subliniat că decizia contestată încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 545/2021 a Curții de Apel Suceava prin calcularea eronată a drepturilor salariale începând cu data de 01.07.2021, respectiv fără raportare la nivelul salarizării pentru funcția similară din instituțiile subordonate C.L. Brașov.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Opera Brașov a solicitat respingerea revizuirii, ca inadmisibilă.
Cauza a fost înregistrată la 16 iunie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, iar prin rezoluția din 20 iunie 2023 s-a fixat termen de judecată la 5 octombrie 2023.
Prin încheierea din 5 octombrie 2023 cauza a fost amânată la 7 decembrie 2023 pentru soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost admisă la 10 octombrie 2023.
Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, reține următoarele considerente:
Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Fundamentul revizuirii întemeiate pe motivul contrarietății de hotărâri îl reprezintă protejarea autorității de lucru judecat, reglementate de art. 431 C. proc. civ.
În urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018 se poate obține retractarea unei hotărâri judecătorești atât pentru încălcarea efectului negativ, cât și a efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.
Efectul negativ al autorității de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect".
În schimb, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă".
În timp ce efectul negativ al autorității de lucru judecat presupune tripla identitate de părți, obiect și cauză, efectul pozitiv nu pretinde identitatea de obiect și cauză, însă implică existența unei chestiuni litigioase definitiv tranșate între aceleași părți, ce nu mai poate fi repusă în discuție într-un proces ulterior.
Această concluzie privind identitatea de părți, atunci când se invocă efectul pozitiv al unei alte hotărâri, decurge inclusiv din principiul relativității efectelor hotărârii judecătorești consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora", contrar celor susținute de revizuent.
De altfel, prin Decizia nr. 18 din 17.02.2020, la paragraful 95, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativității hotărârii judecătorești, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât și al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părțile în proces (și succesorii acestora), fundamentul și justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea și dreptul la apărare".
Pornind de la aceste considerații, Înalta Curte urmează a verifica dacă cerința identității de părți este întrunită.
În cauză, revizuentul a solicitat anularea deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, întrucât se încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei nr. 545 din 29 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.
Astfel, în procesul finalizat prin decizia civilă nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a cărei retractare se solicită, au figurat ca părți A. și Opera Brașov.
În dosarul nr. x/2018, în care a fost pronunțată hotărârea potrivnică, respectiv decizia nr. 545 din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, au figurat ca părți Sindicatul Național Sport și Tineret București, în calitate de reclamant, precum și Ministerul Tineretului și Sportului și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani, în calitate de pârâți.
Din examinarea hotărârilor judecătorești pretins contradictorii și în raport de aspectele învederate în susținerea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită cerința identității de părți, deoarece prin hotărârile judecătorești anterioare s-au soluționat litigii purtate între persoane diferite, situație în care condițiile impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite.
Având în vedere că nu a fost invocată încălcarea unei hotărâri judecătorești definitive care să fi tranșat o chestiune litigioasă cu incidență în raportul juridic existent între revizuent și intimata din prezenta cauză, rezultă că nu este îndeplinită cerința identității de părți.
În consecință, decizia atacată nu încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei invocate de revizuent, nefiind astfel incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt întrunite cerințele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 513 din același cod, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în dosarul nr. x/2022.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 decembrie 2023.