ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2351/2023

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 20 ianuarie 2021 pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. prin administrator special a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 100.000 euro (453.770 RON), reprezentând creanța datorată de pârât pentru neîndeplinirea obligației asumate prin antecontractul de cesiune părți sociale nr. x din 10 august 2011, încheiat între părți, cu cheltuieli de judecată.

Prin adresa din 13 septembrie 2021, C. a arătat că a fost numită în calitate de administrator judiciar al reclamantei și că înțelege să își însușească acțiunea promovată de aceasta.

Prin sentința civilă nr. 2690 din 3 noiembrie 2021, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis cererea formulată de reclamantă, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 100.000 euro (în echivalent RON fiind suma de 453.770 RON) și a respins cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul B..

Prin decizia civilă nr. 1201 din 8 septembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins apelul, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată Curții de Apel București.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac arată că decizia a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normei de drept material în sensul că nu au fost respectate prevederile art. 1183 C. civ.. Susține că reclamanta a fost de rea-credință deoarece a refuzat să continue negocierile și să încheie actul adițional de prelungire a termenului de plată, deși recurentul achitase cea mai mare parte a debitului și își exprimase intenția să îl achite integral. Consideră că instanța de apel a ignorat prevederile art. 1492 alin. (2) C. civ. coroborate cu cele ale art. 397 alin. (3) C. proc. civ. și apreciază că judecătorul ar fi trebuit să acorde un termen pentru executarea hotărârii.

Intimata nu a depus întâmpinare.

La termenul de la 14 iunie 2023, judecata cauzei a fost amânată, față de dispozițiile art. 13 raportat la art. 222 C. proc. civ., având în vedere cererea de renunțare la mandat formulată de apărătorii recurentului-pârât.

Ulterior termenului de dezbateri de la 25 octombrie 2023, la 6 noiembrie 2023, recurentul-pârât a formulat o cerere prin care a solicitat repunerea cauzei pe rol și a invocat excepția lipsei de obiect, față de faptul că a achitat integral suma solicitată de reclamantă.

Examinând cererea de repunere pe rol și, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Referitor la cererea de repunere pe rol, având în vedere că recurentul a formulat această cerere la 6 noiembrie 2023, ulterior reținerii cauzei în pronunțare, și față de prevederile art. 400 C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul va dispune repunerea cauzei pe rol în situația în care, în timpul deliberărilor, găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi, instanța supremă urmează să respingă solicitarea recurentului întrucât părțile nu au vocația de a formula o astfel de cerere. Față de soluția de respingere a cererii de repunere pe rol și având în vedere momentul la care a fost formulată, Înalta Curte nu va analiza excepția lipsei de obiect și nici celelalte solicitări ale părții, formulate pe această cale.

Asupra recursului, instanța supremă reține că motivarea căii extraordinare de atac presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanța care a pronunțat hotărârea atacată și-a fundamentat soluția pronunțată.

Conform dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere atunci când au fost încălcate sau greșit aplicate normele de drept material.

Înalta Curte constată că susținerile pe care recurentul le subsumează acestui caz de casare nu constituie critici, în sens propriu, împotriva deciziei recurate. Autorul căii de atac reia argumentele prezentate în fața instanței de apel și arată că nu au fost respectate prevederile art. 1183 și art. 1492 alin. (2) C. civ. coroborate cu cele ale art. 397 alin. (3) C. proc. civ.

Textele de lege care reglementează buna-credință în negocieri și posibilitatea ca instanța să stabilească un termen de plată, respectiv art. 1183 și art. 1492 C. civ. sunt invocate omisso medio, fără a fi fost supuse analizei curții de apel.

Aplicarea dispozițiilor art. 397 alin. (3) C. proc. civ. a fost deja analizată de instanța de prim control judiciar, care a urmărit cronologia desfășurării negocierilor dintre părți, stabilind deja situația de fapt asupra căreia nu se mai poate reveni în recurs.

Înalta Curte arată că, reiterând în conținutul memoriului de recurs criticile formulate pe calea apelului, cărora instanța devolutivă le-a răspuns elaborat, printr-o fundamentată analiză în fapt și în drept a cauzei, recurentul nu formulează critici propriu-zise împotriva dezlegărilor date în apel, ci solicită, implicit, o judecare a acestuia.

Față de cele de mai sus, instanța supremă reține că recurentul-pârât nu și-a respectat obligația impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancțiunea nulității căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 400 C. proc. civ., va respinge cererea de repunere pe rol, iar în temeiul art. 496 alin. (1) teza a III-a și art. 497 din același cod, va anula recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 1201 din 8 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere pe rol.

Anulează recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 1201 din 8 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 noiembrie 2023.