ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2117/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2117/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 24 octombrie 2023
Asupra contestației în anulare, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
La 23 decembrie 2021 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub dosar nr. x/2021 cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1085/25.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații Ministerul Afacerilor Interne, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Comisia de Contestații Pensii din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Prin încheierea de ședință din data de 27 ianuarie 2022, instanța a dispus amânarea judecării cauzei la 17 martie 2022 și a pus în vedere revizuentului să precizeze în mod expres împotriva căror decizii înțelege să formuleze cerere de revizuire, cu indicarea numărului deciziei și a numărului de dosar, sub sancțiunea suspendării.
Prin încheierea de ședință din 17 martie 2022, instanța a suspendat judecarea cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în cursul judecății.
Ulterior, revizuentul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
La 19 mai 2022, prin încheierea de ședință de la acea dată, instanța a respins cererea de repunere pe rol, având în vedere neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin încheierea din 27 ianuarie 2022 și a menținut măsura suspendării cauzei.
Împotriva încheierii din 19 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, revizuentul A. a declarat recurs.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă prin decizia nr. 239 din 8 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a anulat recursul, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii, în data de 29.06.2023 recurentul A. a formulat contestație în anulare, fără a motiva în drept calea extraordinară de atac.
În susținerea contestației în anulare, după reluarea situației de fapt, contestatorul a precizat că înțelege să conteste toate soluțiile pronunțate în prezenta cauză de Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Galați și de Înalta Curte de Casație și Justiție, menționând că a acționat în vederea apărării drepturilor sale. A mai solicitat să i se comunice un răspuns în legătură cu modul de calcul al pensiei sale.
La 20 octombrie 2023 intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, a depus întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea contestației în anulare.
Cauza a fost înregistrată în data de 03.07.2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă sub nr. x/2023.
Prin încheierea de ședință pronunțată la 17 august 2023 a fost admisă declarația de abținere de la soluționarea dosarului nr. x/2023 formulată de doamnele judecător B., C. și D., dosarul fiind repartizat aleatoriu.
Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității contestației în anulare pentru nemotivare, reține următoarele considerente:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care se solicită chiar instanței care a pronunțat hotărârea atacată anularea acestei hotărâri și rejudecarea cauzei, în măsura în care partea interesată nu a avut posibilitatea să invoce nulitatea prin mijloace procesuale obișnuite reglementate de lege.
Fiind o cale de retractare și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 503 C. proc. civ.
Conform dispozițiilor art. 506 alin. (2) C. proc. civ., contestația se motivează în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, sub sancțiunea nulității acesteia.
Motivele pentru care contestația în anulare poate fi exercitată nu pot fi extinse, prin analogie, la alte situații decât cele conținute expres în dispozițiile C. proc. civ., simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată și interesul propriu al reluării judecății în fond nefiind suficiente, în măsura în care nu se circumscriu motivelor prevăzute de lege prin dispozițiile de strictă interpretare.
Pe calea contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond din cadrul litigiului ce au fost soluționate de instanță în mod definitiv.
Analizând contestația pendinte, Înalta Curte constată că aceasta are o redactare informă, nefiind formulată nicio critică care să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute expres și care să permită controlul judiciar.
Sancțiunea nemotivării în raport cu dispozițiile art. 503 C. proc. civ. în termenul prevăzut de lege este nulitatea, contestația în anulare fiind o cale de atac extraordinară, imposibil de analizat în lipsa indicării motivelor.
Pentru aceste considerente, față de dispozițiile art. 506 alin. (2) raportat la art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va anula contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva împotriva deciziei nr. 239 din 8 februarie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 239 din 8 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2023.