ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1719/2023

Ședința publică din data de 21 septembrie 2023

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 aprilie 2020 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei de pensionare nr. x/05.03.2020, arătând că stabilirea drepturilor de pensie nu s-a făcut cu data de 10 ianuarie 2020 când a îndeplinit legal condițiile de pensie.

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 3342/2020 din 22 iulie 2020, a respins acțiunea privind pe reclamantul A. și pe pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, apelantul-reclamant A. a declarat apel, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, la data de 28 octombrie 2020.

La termenul de judecată din 21 septembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a încuviințat proba cu expertiza contabilă, solicitată de apelantul-reclamant, a stabilit obiectivele expertizei și a desemnat expert în specialitatea pensii și asigurări sociale, prin tragere la sorți, pe doamna expert B.; totodată, a stabilit onorariul provizoriu pentru expert în cuantum de 1.000 RON în sarcina apelantului-reclamant și a pus în vedere acestuia să facă dovada achitării onorariului provizoriu de expert.

Prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2021, instanța de apel a suspendat judecarea cauzei, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligațiilor procesuale stabilite în sarcina apelantului-reclamant.

Prin decizia civilă nr. 946 din 14 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția perimării, invocată din oficiu; s-a constatat perimată cererea de apel formulată de apelantul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 3342 din 22 iulie 2020 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

Recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva hotărârii de perimare din 14 februarie 2023, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 13 martie 2023.

În motivarea cererii de recurs, a arătat că suspendarea dispusă pentru neachitarea onorariului de expert nu a avut o dată limită până la care se putea declara recurs, cu consecința repunerii cauzei pe rol. A menționat că neachitarea la timp a onorariului pentru efectuarea expertizei contabile s-a datorat faptului că veniturile sale sunt diminuate, astfel cum rezultă din taloanele de pensie anexate cererii de recurs.

Recurentul-reclamant a învederat că nu a declarat recurs și nu a depus cerere de repunere pe rol a cererii de apel, deoarece a avut recomandare de la medic să evite starea de stres.

Pentru aceste argumente, recurentul-reclamant a solicitat admiterea repunerii pe rol a acțiunii de apel, întrucât a achitat taxa de onorariu pentru expertiza contabilă, conform chitanței pe care a depus-o, în copie, la dosarul instanței supreme.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată pe niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

La data de 24 martie 2023, astfel cum reiese din dovezile de comunicare aflate la filele x, recursul a fost comunicat intimatei-pârâte CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI care nu a depus întâmpinare.

Prin rezoluția din 25 aprilie 2023 s-a fixat termen la data de 21 septembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Înalta Curte a luat în examinare excepția nulității recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248, coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Alineatul (3) al aceluiași articol stipulează că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Totodată, se cuvine a fi subliniat faptul că recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel încât autorul acestuia trebuie să își exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege, iar controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă sunt aduse critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și se arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că autorul căii extraordinare de atac nu a formulat critici de nelegalitate împotriva deciziei civile nr. 946 din 14 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a admis excepția perimării și s-a constatat perimată cererea de apel formulată de apelantul-reclamant A..

Recurentul-reclamant s-a limitat la a susține faptul că nu a declarat recurs împotriva încheierii de suspendare și nu a depus cerere de repunere pe rol a cererii de apel, deoarece a avut recomandare de la medic să evite starea de stres.

În lipsa unei argumentații în fapt care să vizeze decizia recurată și care să situeze criticile formulate în sfera temeiurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., exercitarea efectivă a controlului de legalitate de către instanța de recurs nu este posibilă, întrucât din susținerile recurentului-reclamant nu pot fi desprinse elemente relevante, care să permită verificarea deciziei recurate prin prisma legalității.

Prin urmare, constatând că recurentul-reclamant A. nu s-a conformat obligației prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere și inexistența în cauză a motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 489 alin. (3) din același cod, Înalta Curte va anula recursul declarat în cauză, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 946 din 14 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2023.