ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2661/2023

Ședința publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin încheierea din data de 19 iulie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a stabilit în sarcina recurentului - petent A. obligația de a face dovada achitării cauțiunii în cuantum de 106.700,6 euro, aferentă soluționării cererii de suspendare a executării deciziei nr. 588 din 10 mai 2022 a Tribunalului Brașov, formulate de aceeași parte. Instanța a reținut că valoarea cauțiunii a fost stabilită în raport de prevederile art. 403 alin. (4) din C. proc. civ. și valoarea obiectului litigiului (1.067.000,6 euro) precizată de recurent prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei.

Petenții A. și B., prin mandatar A., au solicitat reexaminarea cuantumului cauțiunii aferentă suspendării executării deciziei menționate, cererea fiind înregistrată, la data de 31 iulie 2023, pe rolul Curții de Apel Brașov, sub nr. x/2010/a.14.

Aceștia au formulat note și concluzii scrise, pe care le-au transmis prin poșta electronică la data de 13 septembrie 2023, prin care au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) și alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 și a dispozițiilor art. 719 din Noul C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) și alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 și a dispozițiilor art. 719 din Noul C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1772 din 25 octombrie 2023, Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenții A. și B., prin mandatar A., împotriva încheierii din 18 septembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, cu privire la dezlegarea dată cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) și alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 și art. 719 din Noul C. proc. civ.

Împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au formulat cerere de revizuire petenții A. și B., prin mandatar A.. Calea de atac a fost declarată verbal, la data de 25 octombrie 2023, după pronunțarea soluției date în dosarul nr. x/2010.14, în ședință publică și a fost consemnată în procesul-verbal întocmit în acest sens.

II. Analizând recursul din perspectiva excepției nulității, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Cererea de revizuire este un act de procedură, atât în sens de operațiune juridică, cât și în sens de înscris, care probează existența operațiunii, făcut în cursul procesului civil, în vederea declanșării căii extraordinare de atac.

Potrivit dispozițiilor art. 82 din C. proc. civ. de la 1865, "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie făcută în scris și să cuprindă arătarea instanței, numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul cererii și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poștă electronică sau altele asemenea."

Potrivit prevederilor art. 112 din același act normativ "Cererea de chemare în judecata va cuprinde: 1.numele, domiciliul sau reședința părților; 2. calitatea, juridică în care părțile stau în judecata, atunci când nu stau în numele lor propriu; 3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință. Pentru identificarea nemișcătoarelor se va arata comuna și județul, strada și numărul, iar, în lipsa, vecinătățile, etajul și apartamentul, sau când nemișcătorul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul topografic; 4. arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; 5.arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere".

Iar potrivit dispozițiilor art. 324 din același act normativ "Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată".

Din interpretarea dispozițiilor legale menționate anterior, rezultă că cererea de revizuire, pentru a produce efectele juridice urmărite de partea care o formulează, trebuie să îndeplinească o serie de cerințe de formă și de conținut. Astfel, trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă un minim de elemente care să permită identificarea dosarului, al părților, al motivelor care justifică, în opinia revizuentului, retractarea hotărârii care face obiect al căii extraordinare de atac și semnătura.

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) din C. proc. civ., care se aplică în cauză, în considerarea dispozițiilor art. 324 din același act normativ "cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".

Prin urmare, nerespectarea formei sau a conținutului cererii de revizuire în sensul mai sus evocat determină ineficiența actului de procedură îndeplinit fără respectarea regulilor de desfășurare a procesului civil.

În speță, recurentul A., în nume propriu și în calitate de mandatar al mamei sale B., a declarat verbal, la momentul pronunțării soluției din dosarul nr. x/2010.14, în ședință publică, că este nemulțumit de această soluție pe care înțelege să o supună revizuirii.

Revizuenții nu au înțeles să formuleze, în scris, cererea de revizuire cu respectarea dispozițiilor legale anterior citate, prin care să dezvolte și motivele pentru care solicită schimbarea hotărârii atacate.

Prin urmare, cererea de revizuire cu care au înțeles să învestească instanța este informă, neîndeplinind cerințele de formă și de conținut prevăzute de lege pentru a putea produce efectele juridice urmărite de petenții A. și B., împrejurare care atrage nulitatea acesteia.

Înalta Curte reține, în acord cu jurisprudența europeană, că dreptul de acces la justiție nu este absolut. El poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere.

Procedura civilă, care impune forma și conținutul actelor de procedură, este prevăzută de lege și urmărește buna administrare a justiției. În aceste condiții, anularea cererilor informe nu constituie o ingerință disproporționată în dreptul de acces la instanță, așa cum acesta este prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 82 și 133 din C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de revizuire declarate de revizuenții A. și B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de revizuire declarate de revizuenții A. și B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 decembrie 2023.