AFFAIRE TOZKOPARAN ET AUTRES c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

17.07.2007

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de P1-1

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE TOZKOPARAN ET AUTRES c. TURQUIE (CtEDO, 2007)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA CAUZA TOZKOPARAN ȘI ALTELE c. TURCIA (solicitarea nr. 29128/03) HOTĂRÂREA Această versiune a fost rectificată în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții la 17 iunie 2008. STRASBURG 17 iulie 2007 DEFINITIVF 10/12/2007 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. În cauza Tozkoparan și alții c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din F. Tulkens, președinte, domnii I. Cabral Barreto, R. Türmen, domnul Ugrekhelidze, V. Zagrebelsky, A. Mularoni, D. Popović, judecători, și de domnul Dolle, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 26 iunie 2007, Întocmirea hotărârii, adoptată la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 29128/03) îndreptată împotriva Republicii Turcia și din care patru resortisanți ai acestui stat, domnii Yusuf Tozkoparan și Fehmi Ön, precum și domnii mei Nazmiye Binicio La 19 august 2003, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 7 aprilie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. În conformitate cu art. 29 alineatul (3), Curtea a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA ESPECE Reclamanții s-au născut în 1940, 1940, 1930 și 1928 și își au reședința în Istanbul. Fehmi Ön, Nazmiye Binicio [1] erau coproprietari ai unui teren (parcela nr. 2219) situat pe malul mării, la Sultanköy, districtul Marmara Ereilisi (Çorlu). Suprafața se diviza după cum urmează: zece vile, construite fiecare pe o suprafață de 200 m și un teren gol de 200 Yusuf Tozkoparan era proprietarul parcelei nr. 2218, cu o suprafață de 2 148 m și pe care nu fusese construită nicio clădire. Proceduri inițiate împotriva reclamanților în vederea anulării titlurilor de proprietate la 27 noiembrie 1996, Trezoreria publică a intentat o acțiune în fața Tribunalului de Mare Instanță din Marmara Ereilisi (Çorlu) în vederea anulării titlului de proprietate al parcelei nr. 2218. Prin două hotărâri pronunțate la 30 martie 2001 și 16 mai 2002, Tribunalul a anulat titlurile de proprietate ale reclamanților cu privire la aceste două parcele pe motiv că acestea făceau parte din coasta maritimă. La 4 februarie și, respectiv, 30 octombrie 2003, Curtea de Casație a confirmat hotărârile privind parcelele nr. 2218 și, respectiv, 2219. 10. La 12 mai 2003 și 25 februarie 2004, Curtea de Casație a respins acțiunile în rectificarea hotărârii. Proceduri inițiate de reclamanți pentru despăgubiri 11. La 30 septembrie 2002, reclamanții au introdus o acțiune în fața instanței pentru despăgubiri împotriva Trezoreriei Publice din cauza anulării titlurilor lor de proprietate. 12. Prin hotărârea din 27 februarie 2003, Tribunalul a respins această cerere. 13. La 14 februarie 2005, Curtea de Casație a confirmat hotărârea. 14. La 23 iunie 2006, Curtea de Casație a respins acțiunea în rectificarea hotărârii. Proceduri inițiate de reclamanți în vederea estimării valorii locale a proprietăților lor funciare 15. La 4 iulie 2003 și, respectiv, la 2 septembrie 2005, reclamanții au prezentat o cerere de stabilire a valorii de piață a celor două parcele de teren (de exemplu, Tespit davas Raportul de expertiză din 8 septembrie 2005 stabilește valoarea de piață a parcelei nr. 2218-2660 000 000 TRL [aproximativ 174 805 EUR]. II. DREPTUL INTERN PERTINENT 18. Dreptul intern relevant este descris în Hotărârea N.A. și în alte hotărâri ale Curții 37451/97, § 30 CEDO 2005 .... ÎN DREPTUL PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ LA ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL nr. 19. Reclamanții susțin că au fost privați de titlurile lor de proprietate în beneficiul Trezoreriei Publice fără a fi fost despăgubiți în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1, astfel cum a fost formulat Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. 20. Guvernul se opune acestei teze. Guvernul ridică o excepție de la neobosirea căilor de atac interne și susține că reclamanții nu au invocat în fața instanțelor interne motivul pe care îl ridică în fața Curții. 125 din Constituție sau din articolele relevante din Codul de procedură administrativă sau din Codul civil. Guvernul susține, de asemenea, că reclamanții ar fi trebuit să depună cererea în termen de șase luni de la data la care titlul lor de proprietate a fost anulat. 22. Reclamanții contestă aceste argumente. 23. În ceea ce privește primul aspect al excepției, Curtea constată că reclamanții au intentat o acțiune în despăgubire din cauza anulării titlurilor lor de proprietate (punctele 11-14 de mai sus), astfel încât aceștia și-au ridicat argumentele întemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1. În ceea ce privește al doilea aspect al excepției, Curtea amintește că a respins deja o excepție similară în cauza Do Electroluxrusöz și Aslan c. Turcia 1262/02, § 22 23, 30 mai 2006). În acest caz, Curtea nu percepe niciun motiv de derogare de la concluzia sa anterioară. În sfârșit, în ceea ce privește excepția din termenul de șase luni, Curtea arată că procedurile privind anularea titlurilor de proprietate ale reclamanților s-au încheiat la 12 mai 2003 și 25 februarie 2004 și că cererea a fost depusă la 19 august 2003, în termenul de șase luni prevăzut la art. 35 alineatul (1) din convenție. 24. Curtea constată că cererea nu este în mod vădit greșit întemeiată în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. Curtea arată, de asemenea, că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. Curtea amintește că a examinat deja un motiv identic cu cel prezentat de solicitanți și că a concluzionat că a încălcat art. 1 din Protocolul nr. (1) Într-adevăr, aceasta a afirmat că, fără plata unei sume rezonabile în raport cu valoarea bunurilor, privarea de proprietate constituie în mod normal o încălcare excesivă și că o absență totală a despăgubirii nu poate fi justificată pe teren la art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în circumstanțe excepționale (N.A. și altele, menționate anterior, § 41 43).În cazul de față, reclamanții nu primesc nicio compensație din cauza transferului de proprietate asupra bunurilor lor către Trezorerie. Curtea constată că guvernul nu a furnizat niciun fapt sau argument convingător care să conducă la o concluzie diferită în cazul de față (N.A. și alții, citată anterior, punctul 42). 26. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 27. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante permite să se elimine numai în mod impecabil consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vătămate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamanții solicită 190 000 EUR (EUR), 70 000 EUR, 70 000 EUR și 35 000 EUR pentru prejudiciile materiale pe care le-ar fi suferit și solicită 80 000 EUR, 30 000 EUR, 30 000 EUR și, respectiv, 15 000 EUR ca daune morale. 29. Guvernul contestă aceste sume. 30. În cazul de față, Curtea constată că lipsa unei indemnizații adecvate și nu a unei nelegături intrinsece a controlului pe teren a fost cauza încălcării constatate în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (Scordino c. Italia (n [GC], n 36813/97, §§ 255 și următoarele, CEDO 2006 .... 31. Având în vedere aceste elemente și informațiile de care dispune cu privire la prețul locuințelor și la parcelele nr. 2219, și anume zece vile și un teren gol și nr. 2218, și anume un teren gol, Curtea, hotărând în echitate, consideră rezonabilă acordarea pentru daune materiale a 210 000 EUR împreună cu Fehmi Ön, Nazmiye Binicio În circumstanțele cazului, Comisia consideră, de asemenea, că constatarea încălcării constituie, în sine, o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral. Reclamanții nu au prezentat nicio cerere de satisfacție echitabilă în ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată. Prin urmare, Curtea consideră că nu este necesar să li se acorde o sumă în acest sens. Interese moratoriu 34. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. Prin aceste motive, Curtea, la UNANIMITATE, declară cererea admisibilă A declarat că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. Statul pârât trebuie să plătească, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, 210 000 EUR (două sute zece mii de euro) împreună cu Fehmi Ön, Nazmiye Binicio 000 EUR (80 000 EUR) la Yusuf Tozkoparan în același titlu, plus orice sumă care poate fi datorată ca impozit, care poate fi convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului că, de la expirarea termenului respectiv și până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 17 iulie 2007 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul nr. Dolle Tulkens Grefier Președinte [1] S-a adăugat numele domnului Yusuf Tozkoparan; este, de asemenea, coproprietar al parcelei nr. 2219. [2] Numele domnului Yusuf Tozkoparan a fost adăugat; este, de asemenea, coproprietar al parcelei nr. 2219. [3] Rectificat la 17 iunie 2008. Numele domnului Yusuf Tozkoparan a fost adăugat; este, de asemenea, coproprietar al parcelei nr. 2219.