ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1664/2023

Ședința publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra cererii de revizuire, reține următoarele:

Circumstanțele cauzei:

Prin decizia nr. 109 din 25 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1844/A din data de 17 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

A fost respins, ca nefondat, recursul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei nr. 1844/A din data de 17 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Cererea de revizuire:

Împotriva deciziei nr. 109 din 25 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, cerere înregistrată la 10 aprilie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

În cuprinsul cererii, revizuentul a arătat că instanța de recurs nu a dat ceea ce s-a cerut, considerentele expuse în motivarea respingerii recursului fiind, în aprecierea sa, contrare raționamentelor juridice.

Judecătorii din completul de recurs erau datori să respecte dispozițiile art. 1 alin. (2) C. proc. civ. și principiile generale ale procesului prevăzute la art. 5 - art. 23 C. proc. civ.

Cu toate acestea, instanța de recurs nu a dat ceea ce s-a cerut, anume casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, soluție prevăzută de art. 497 C. proc. civ.

În continuare, revizuentul a prezentat pe larg parcursul litigios al dosarului, exprimându-și nemulțumirea față de soluțiile pronunțate și față de dezlegarea dată cererii sale de recurs.

Revizuirea nu a fost întemeiată în drept.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege.

Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire - indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Astfel, un prim aspect ce trebuie avut în vedere este acela al obiectului cererii de revizuire și al temeiului de drept invocat, în vederea examinării cerințelor de admisibilitate a căii de atac.

În cuprinsul cererii de revizuire deduse judecății nu este indicat în mod expres niciunul dintre motivele de revizuire reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 1 - pct. 11 C. proc. civ., principala nemulțumire a revizuentului fiind aceea că "instanța de recurs nu a dat ceea ce s-a cerut".

Faptul că instanța "nu a dat ceea ce s-a cerut" nu poate fi asimilat motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ce dispune că "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut." Acest prim motiv de revizuire prevăzut de art. 509 C. proc. civ. dă expresie principiului disponibilității în procesul civil și are în vedere ipotezele extra petita/minus petita/plus petita.

Înalta Curte constată că revizuentul se limitează la a relua motivele de apel, la a indica o parte dintre considerentele hotărârilor pronunțate în cauză, exprimându-și în mod direct nemulțumirea față de deznodământul judiciar care nu corespunde așteptărilor sale, reiterând pe fiecare pagină a cererii de revizuire faptul că "instanța de recurs nu a dat ceea ce s-a cerut."

Afirmațiile generice din cuprinsul cererii de revizuire, ce fac trimitere la empatie, nestructurate din punct de vedere juridic, nu prezintă relevanță juridică în reținerea vreunui caz de revizuire. Identificarea motivelor de revizuire nu se poate realiza în lipsa unor argumente care să vizeze aspectele dezlegate prin hotărârea atacată, nefiind indicate și dezvoltate într-o formă explicită critici de natură a fi încadrate în dispozițiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, cum în conținutul cererii de revizuire nu se identifică susțineri care să reliefeze aspecte susceptibile de încadrare în vreunul dintre motivele de revizuire, față de cerințele impuse de dispozițiile art. 509 C. proc. civ., se constată că în cererea dedusă judecății, aceste condiții nu sunt îndeplinite, astfel încât calea de atac urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 509 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 109 din 25 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2023.